Articol de Theodor Jumătate - Publicat miercuri, 20 iunie 2018 22:10
Pe un stadion dominat de zecile de mii de vuvuzele ale iranienilor, spaniolii au învins la limită pe Iran într-un meci extrem de dificil, 1-0, gol Diego Costa. Reușita lui Ezatolahi a fost anulată de VAR!
- Theodor Jumătate, jurnalist cu 23 de ani de experiență în presa de sport și șef al departamentului Fotbal Internațional la Gazeta Sporturilor, transmite zilnic pentru cititorii GSP corespondențe din Rusia pe durata Campionatului Mondial.
N-am mai trăit niciodată așa ceva pe un stadion. Speram să nu fi fost nici acum. Cum a început meciul de la Kazan, peste 25.000 de fani iranieni prezenți peste tot în arenă au pornit atacul cu vuvuzele, creând un zgomot infernal, cum a fost întreg Mondialul sud-african din 2010.
Roi de albine
Parcă era un roi de albine care bâzâia continuu. Insuportabil. După zece minute, deja cauți un medicament în rucsac să-ți ia durerea de cap. Îmi vine să-mi închid laptopul și să plec. M-ați crezut? Imposibil! Pasiunea pentru fotbal bate și zecile de mii de goarne.
Un singur șut pe poartă 45 de minute
Iranienii, în roșu, s-au așezat pe două rânduri. Nici n-ar fi putut astfel. Ca echipă mică, dacă te deschizi în fața Spaniei, iei șase! Cu o apărarea hiperaglomerată, reușești deja o performanță. Să nu primești gol până la pauză.
Și să-i forțezi pe iberici, reducând spațiile dintre linii și enervându-i cu agresivitatea defensivă, să șuteze o singură dată pe poartă 45 de minute. Un balon ușor, al lui Silva, direct în brațele portarului. Nu le e frică de valoroșii adversari. Luptă. Sperând în contraatacul miraculos. Tribunele explodează de fiecare dată când balonul e la roșii. Ca la Teheran.
Queiroz, de 7 ani. Hierro, de 7 zile
Deocamdată, spaniolii au mingea. Monopol. Nu-i ajută însă la nimic. Aproape invariabil, sunt prinși cu spatele la poartă în careu. N-au loc să se miște, nu pot finaliza.
New York Times face o observație interesantă: Carlos Queiroz e de peste 7 ani selecționerul Iranului. Fernando Hierro e de 7 zile pe banca Spaniei. Și se simte. Totuși, cât pot rezista jucătorii lusitanului?
Piciorul lui Costa, cu noroc
Numai că, într-o dominare totală a albilor, Ansarifard trage violent, iar De Gea n-are reacție. Când plasa a tremurat, arena era să se prăbușească. Dar e plasa laterală.
Nu înscriu iranienii, marchează spaniolii. În sfârșit. Cu puțin noroc, mingea degajată de Rezaeian lovește piciorul lui Diego Costa și se oprește în poartă. 0-1. Ar trebui să erupă Spania.
Cum? Ce? Gol Ezatolahi! Toți iranienii sunt pe gazon. Grămada fericirii. Dar asistentul are steagul sus. E ofsaid. VAR confirmă. Nu e gol. Finalul e încins. Iran, Iran, Iran!, scandează Kazan Arena. Iar lui Taremi îi lipsesc doar câțiva centimetri ca să egaleze. Peste poartă. Ar fi fost chiar o bombă.
Se aude ultimul fluier. Ce spaimă, Spania!
3 goluri
are Diego Costa în primele două meciuri de la Mondial, fiind al treilea spaniol care reușește asta, după Michel (1990) și Fernando Torres (2006)
70%
la sută a fost posesia Spaniei; Iran, 30%
3 șuturi pe poartă
au avut ibericii; iranienii, zero!
Iran - Spania 0-1
A marcat: Diego Costa '54
Iran: Beiranvand - Ramin, Hosseini, Pouraliganji, Rezaeian - Ebrahimi, Ezatolahi - Ansarifard, Taremi, Amiri - Amzoun
Rezerve: Abedzadeh, Rashid, Torabi, Mohammadi, Shojaei, Khanzadeh, Ghodos, Montazeri, Reza, Jahanbakhsh, Dejagah, Cheshmi
Antrenor: Carlos Queiroz
Spania: De Gea - Carvajal, Pique, Ramos, J. Alba - Busquets - D. Silva, Iniesta, Lucas, Isco - D. Costa
Rezerve: Arrizabalaga, Reina, Nacho, Saul, Koke, M. Rodrigo, Thiago Alcantara, Odriozola, Azpilicueta, Monreal, I. Aspas, Asensio
Antrenor: Fernando Hierro
Arbitru: Andres Cunha (Uruguay)
Stadion: Kazan Arena, Kazan
Clasament Grupa B
1. Spania | 4p (2 meciuri) |
2. Portugalia | 4p (2 meciuri) |
3. Iran | 3p (2 meciuri) |
4. Maroc | 0p (2 meciuri) |