Articol de Mirela Neag - Publicat vineri, 21 noiembrie 2008 00:00
Nicolae Mărăşescu este personalitatea sportivă care a ajuns să ocupe cea mai înaltă demnitate. Logo-ul său în viaţă: "Ai căzut? Mergi mai departe!"
Guvernele au venit şi au trecut, dar în sportul românesc al ultimilor 20 de ani a fost mereu prezent un om. Unii îl admiră, alţii îl caută. Este întotdeauna la curent cu tot ce se întîmplă în minister, în federaţii. Are şi duşmani. Sînt persoane care-l invidiază, iar altele care-l copiază. Nicolae Mărăşescu a fost, pe rînd, sportiv, antrenor, funcţionar, secretar de stat, politician. În 2003 nu a mai fost dorit cînd ministerul sportului s-a transformat în agenţie, în 2006 a fost înlăturat de la FRA. După fiecare hop în carieră, a apărut apoi într-o funcţie mai importantă. Acum e senator.
- Domnule Mărăşescu, care e secretul longevităţii dumneavoastră în viaţa publică?
- Viaţa mea nu a fost un şir lung de succese. Am avut şi momente grele, dar niciodată nu am renunţat la muncă, la luptă. Şi mereu am căutat, oriunde m-am aflat, să las ceva în urma mea.
- Dintre toate funcţiile pe care le-aţi avut, care va adus cele mai mari satisfacţii?
- Cea de antrenor. M-am simţit bine secretar de stat în două guverne, 10 ani am fost secretar general la federaţia de atletism, dar ca pe stadion nu m-am simţit nicăieri!
- Sînteţi antrenorul cu cele mai multe medalii cucerite...
- Da, ca număr. Dar este un altul care mă depăşeşte ca experienţă: Ioan Sotter, soţul şi antrenorul Iolandei Balaş. A fost şi modelul meu în viaţă.
- Aţi antrenat nume celebre: Natalia Mărăşescu, Doina Melinte, Sorin Matei...
- Am avut norocul să întîlnesc sportivi talentaţi.
- Cît timp aţi antrenat?
- 14 ani. Ca sportiv am fost modest.
Nicolae Mărăşescu nu se consideră un răsfăţat al sorţii. Tatăl, general de aviaţie, a luptat contra ruşilor, iar mama a fost fată de moşier. "Cu un astfel de dosar am avut viaţă grea în tinereţe. Am fost respins din armată pentru că nu eram demn să apăr ţara". Comuniştii i-au evacuat din casă. "I-au nenorocit pe părinţi. Ca să mă întreţină în şcoală, tata a învăţat meseria de macaragiu, iar mama a confecţionat cutii farmaceutice."
- Aţi încercat să plecaţi din ţară?
- Niciodată, deşi motive am avut cu grămada şi ocazii, de asemenea. Prima soţie m-a chemat în America, am avut oferte să antrenez în Noua Zeelandă, în Grecia. Cred că locul românilor e în România.
- Care este cel mai mare regret?
- Că părinţii mei nu au trăit măcar o zi fără comunişti, nu i-au văzut înlăturaţi de la putere...
- Ce se întîmplă cu sportul?
- Sportul românesc dă înapoi. E evident pentru toată lumea. Sportul şcolar e în comă, finanţarea la acest nivel e execrabilă, iar antrenorii ori pleacă, ori nu se pun la punct cu noile metode de pregătire şi de refacere din lume.
- Care este cel mai important lucru în viaţa dumnevoastră?
- Familia mea.
- Aţi avut trei soţii...
- Da. Prima a plecat în America şi nu am vrut să o urmez. Cu a doua, Natalia, nu n-am mai înţeles şi fiecare şi-a văzut de viaţă. A urmat Mihaela şi ea reprezintă acum familia mea.
Iolanda Balaş Sotter a cucerit trei titluri olimpice şi a realizat 15 recorduri mondiale la săritura în înălţime
"25% dintre tinerii români sînt suspecţi de diabet de tip II. Anul acesta s-au dublat cazurile de diabet diagnosticate în rîndul celor cu vîrste cuprinse între 8 şi 15 ani. Principala cauză este obezitatea şi lipsa de mişcare. De aceea, primul obiectiv propus de mine pentru viitor este modificarea legii sportului prin care toată lumea să aibă intrare liberă în toate bazele sportive din ţară"
Naşul campioanelor
Nicolae Mărăşescu este naşul de botez al fetiţei Doinei Melinte (campioană olimpică în 1984 în proba de 800 m), dar şi naşul de cununie al Gabrielei Szabo (campioană olimpică în 2000 în proba de 5.000 m)
Sorin Matei a reuşit să sară 2,40 m la înălţime (1990, Bratislava), performanţă pe care au izbutit să o depăşească doar trei atleţi în lume: Javier Sotomayor, Patrik Sjoberg şi Igor Paklin
11.600 de antrenori erau în România în 1996
4.000 de antrenori sînt în România în 2008
Nicolae Mărăşescu este personalitatea sportivă care a ajuns să ocupe cea mai înaltă demnitate. Logo-ul său în viaţă: "Ai căzut? Mergi mai departe!"
Guvernele au venit şi au trecut, dar în sportul românesc al ultimilor 20 de ani a fost mereu prezent un om. Unii îl admiră, alţii îl caută. Este întotdeauna la curent cu tot ce se întîmplă în minister, în federaţii. Are şi duşmani. Sînt persoane care-l invidiază, iar altele care-l copiază. Nicolae Mărăşescu a fost, pe rînd, sportiv, antrenor, funcţionar, secretar de stat, politician. În 2003 nu a mai fost dorit cînd ministerul sportului s-a transformat în agenţie, în 2006 a fost înlăturat de la FRA. După fiecare hop în carieră, a apărut apoi într-o funcţie mai importantă. Acum e senator.
- Domnule Mărăşescu, care e secretul longevităţii dumneavoastră în viaţa publică?
- Viaţa mea nu a fost un şir lung de succese. Am avut şi momente grele, dar niciodată nu am renunţat la muncă, la luptă. Şi mereu am căutat, oriunde m-am aflat, să las ceva în urma mea.
- Dintre toate funcţiile pe care le-aţi avut, care va adus cele mai mari satisfacţii?
- Cea de antrenor. M-am simţit bine secretar de stat în două guverne, 10 ani am fost secretar general la federaţia de atletism, dar ca pe stadion nu m-am simţit nicăieri!
- Sînteţi antrenorul cu cele mai multe medalii cucerite...
- Da, ca număr. Dar este un altul care mă depăşeşte ca experienţă: Ioan Sotter, soţul şi antrenorul Iolandei Balaş. A fost şi modelul meu în viaţă.
- Aţi antrenat nume celebre: Natalia Mărăşescu, Doina Melinte, Sorin Matei...
- Am avut norocul să întîlnesc sportivi talentaţi.
- Cît timp aţi antrenat?
- 14 ani. Ca sportiv am fost modest.
Nicolae Mărăşescu nu se consideră un răsfăţat al sorţii. Tatăl, general de aviaţie, a luptat contra ruşilor, iar mama a fost fată de moşier. "Cu un astfel de dosar am avut viaţă grea în tinereţe. Am fost respins din armată pentru că nu eram demn să apăr ţara". Comuniştii i-au evacuat din casă. "I-au nenorocit pe părinţi. Ca să mă întreţină în şcoală, tata a învăţat meseria de macaragiu, iar mama a confecţionat cutii farmaceutice."
- Aţi încercat să plecaţi din ţară?
- Niciodată, deşi motive am avut cu grămada şi ocazii, de asemenea. Prima soţie m-a chemat în America, am avut oferte să antrenez în Noua Zeelandă, în Grecia. Cred că locul românilor e în România.
- Care este cel mai mare regret?
- Că părinţii mei nu au trăit măcar o zi fără comunişti, nu i-au văzut înlăturaţi de la putere...
- Ce se întîmplă cu sportul?
- Sportul românesc dă înapoi. E evident pentru toată lumea. Sportul şcolar e în comă, finanţarea la acest nivel e execrabilă, iar antrenorii ori pleacă, ori nu se pun la punct cu noile metode de pregătire şi de refacere din lume.
- Care este cel mai important lucru în viaţa dumnevoastră?
- Familia mea.
- Aţi avut trei soţii...
- Da. Prima a plecat în America şi nu am vrut să o urmez. Cu a doua, Natalia, nu n-am mai înţeles şi fiecare şi-a văzut de viaţă. A urmat Mihaela şi ea reprezintă acum familia mea.
Iolanda Balaş Sotter a cucerit trei titluri olimpice şi a realizat 15 recorduri mondiale la săritura în înălţime
"25% dintre tinerii români sînt suspecţi de diabet de tip II. Anul acesta s-au dublat cazurile de diabet diagnosticate în rîndul celor cu vîrste cuprinse între 8 şi 15 ani. Principala cauză este obezitatea şi lipsa de mişcare. De aceea, primul obiectiv propus de mine pentru viitor este modificarea legii sportului prin care toată lumea să aibă intrare liberă în toate bazele sportive din ţară"
Naşul campioanelor
Nicolae Mărăşescu este naşul de botez al fetiţei Doinei Melinte (campioană olimpică în 1984 în proba de 800 m), dar şi naşul de cununie al Gabrielei Szabo (campioană olimpică în 2000 în proba de 5.000 m)
Sorin Matei a reuşit să sară 2,40 m la înălţime (1990, Bratislava), performanţă pe care au izbutit să o depăşească doar trei atleţi în lume: Javier Sotomayor, Patrik Sjoberg şi Igor Paklin
11.600 de antrenori erau în România în 1996
4.000 de antrenori sînt în România în 2008