Articol de Alin Buzărin - Publicat sambata, 17 aprilie 2021 09:04 / Actualizat sambata, 17 aprilie 2021 09:09
Senzația e că uneori ne batem joc nu doar de propria echipă, ci și de cei care încă își mai asumă supliciul de a se uita la meciurile ei.
Supercupa României, începe repriza a doua. Așadar, ies Oaidă, Tănase, Octavian Popescu, Moruțan și Vînă. De fapt, de la mijloc în sus iese toată lumea!
Rămâne doar Simion, care oricum fusese mijlocaș defensiv. Pentru întregirea ghiveciului, o vreme, în prima repriză, Oaidă fusese vârf de atac!
Intră Crețu, Radunovici, Șut, Perianu și Istrate. Nu știi cine în locul cui intră, pentru că de ieșit au ieșit cinci oameni de profil ofensiv și de intrat, au intrat un vârf de atac, doi mijlocași centrali, Șut și Perianu, și doi fundași laterali, Crețu și Radunovici.
După pauză, Ov. Popescu și Panțâru, foștii fundași laterali din prima repriză, au jucat extreme, pentru ca la un moment dat Panțâru să coboare la mijloc, iar extremă stângă să treacă închizătorul Perianu!
Suspansul minutului 46
Cel mai interesant moment din meciurle FCSB-ului e revenirea de la cabine. Atunci, când arbitrul de rezervă începe să mânuiască tăblița magică, să butoneze cifrele, cu roșu sunt numerele celor care ies, cu verde ale celor care intră.
Tensiunea atinge cote paroxistice, îți ții respirația să vezi ce se întâmplă… Mutările, măcar două, de multe ori însă chiar trei, sunt cele mai neașteptate și nu prea au nicio legătură cu ce s-a întâmplat pe teren în prima repriză.
Sunt doar rolul imaginației debordante a Marelui Regizor. De fapt, scenarist al acestui thriller cu tăbliță.
Au fost și patru
Astă-toamnă, la Iași, nu s-a așteptat pauza, s-au făcut patru înlocuiri prin minutul treizeci și ceva. Ce-i drept, moldovenii conduceau copios (s-a terminat 5-2 pentru ei), iar imaginea a fost cam ca la hocheiștii sovietici de-acum patru decenii, de la trofeul Izvestia, cu care ne răsfăța televiziunea alb-negru.
Se schimbau liniile, intra tripleta Harmlamov-Larionov-Makarov. Acum s-au făcut cinci schimbări la 0-0, nu la vreun avantaj pentru adversar. S-au făcut nu ca să se repare ceva, ci așa, pur și simplu. Dacă era să mai menajeze din titulari, se proceda așa încă de la început.
Ce se putea întâmpla?
La un moment dat, pe parcursul reprizei secunde a Supercupei, Panțâru a fost lovit dur de Deac și a dat semne că ar ceda. Înlocuiri nu mai erau.
De ce n-or fi prevăzut măsurile fotbalistice de pandemie șapte schimbări, sau poate opt, poate așa s-ar mai fi ostoit cheful de joacă al Marelui Regizor?!
Dar ce s-ar fi întâmplat dacă era eliminat Vlad sau dacă se accidenta? Ce să se întâmple? Trecea careva din câmp în poartă, cu siguranță. Și se pierdea meciul, care oricum s-a pierdut. Mai pe scurt, nu se întâmpla nimic.
Bufonii și prostimea
Nici în meciurile amicale nu se procedează așa cum s-a procedat în ditamai Supercupa. Pe lângă semnalul că nu-ți pasă de trofeu, pentru că nu aduce cine știe ce beneficii financiare, celălalt semnal, mult mai vizibil, e că tu faci ce vrei, când vrei și cum vrei.
Și că nu e nimeni care să-ți atragă atenția că nu faci bine. Yesmenii din preajmă tac, Toni Petrea vrea să fie șugubăț când e întrebat de cele cinci schimbări și spune că data viitoare o să pună fundașii dreapta pe stânga și invers. E un umor negru, de bufon al regelui.
De fapt, sunt mai mulți bufoni care fac tumbe, în vreme ce suveranul cugetă metafizic la schimbări.
Iar noi, prostimea, ne hlizim și ne bucurăm că ni s-a oferit mult circ. Nu și pâine, însă circul ne ține de foame!