Babel, profesorul lui Moruțan

Cu Ryan Babel, colegul de astăzi de la Galatasaray al lui Cicâldău și Moruțan, avem amintiri comune. Plăcute însă doar pentru el.

Sunt șaptesprezece ani de când ne cunoaștem, de la acel România-Olanda 0-2, pe Giulești, 26 martie 2005, meciul la care s-a născut autoironia că noi că am luat gol încă de la imn. De la Cocu, cu capul, în secunda treizeci și ceva.

Fulgerul de ieri

Babel n-a fost titular atunci, avea doar 18 ani și trei luni. A intrat însă în minutul 23 în locul lui Robben, accidentat.

Dorinel Munteanu (care avea aproape 37 de ani), sau Viorel Moldovan (aproape 33), veteranii noștri de atunci, pot depune mărturie despre șocul produs de viteza „aripii” lui Ajax.

Ne-a vânturat flancurile, ne-a alergat de ne-a lăsat lați și a marcat golul al doilea pe un contraatac în care Rădoi și Chivu fuseseră prinși în față, iar Mihăiță Pleșan alerga gâfâind în urma lui Ryan.

Veteranul de azi

Drumul fotbalistic al lui Babel a fost lung și frumos. Și încă este, din moment ce la atâta vreme de debut, trecut de 35 de ani, joacă la Galatasaray, împotriva Barcelonei.

Titular pe Camp Nou, săptămâna trecută, la 0-0, din postura de rezervă folosită în repriza a doua în returul de la Istanbul (1-2).

A petrecut patru ani la Ajax, alții patru la Liverpool, cu aproape 100 de meciuri, apoi a luat-o pe drumuri orientale, turco-arăbești, iar finalul carierei îl găsește în Cornul de Aur, într-un fel de program de asistență socială bine plătită de care se bucură unii dintre vârstnicii glorioși ai fotbalului.

Vorbele politicoase ...

Transmițând direct meciul de la Istanbul, ProX a trimis pe arena Cim-bom-bom și o echipă de reporteri, care pe lângă Cicâldâu și Moruțan, i-au cerut câteva cuvinte și lui Babel.

Cumva profesoral, ca orice veteran care a văzut multe, Ryan a vorbit despre mult mai tinerii săi coechipieri români. Mai mult despre Moruțan. Elegant, a zis că Olimpiu are talent, că el, în calitate de coleg mai experimentat, încearcă să-l ajute, că îi vorbește în engleză mai lent, ca să înțeleagă, pentru că Moruțan nu prea știe.

…dar pline de tâlc

Dincolo de delicatețea și răbdarea lui Babel, din spusele sale pedagogice reiese și că Moruțan nu prea stăpânește engleza la un nivel măcar minimal. E și acesta un amănunt important pentru care tinerii noștri transferați în străinătate nu se prea impun la echipele lor.

Necunoașterea limbii locale sau măcar a englezei, care e graiul universal al oricărui vestiar multinațional. Învățarea limbilor străine și școala în general sunt preocupări secundare, a se vedea și Bac-ul amânat al lui Tavi Popescu. Prioritare sunt altele, nu le mai amintim, că se știu.

Motive de (ne)mulțumire

După un meci în care a intrat în minutul 74 și a avut în față Barcelona, Moruțan ar trebui să fie mulțumit. Galata, cu el pe teren în mai multe rânduri, chiar dacă doar pentru „fragmente” de meciuri, a făcut un sezon european rezonabil și are mai puțină importanță că în campionatul turc e abia pe locul 11.

Condițiile sunt bune, salariul e îndestulător, probabil că există și o locuință dată de club, și o mașină de serviciu. N-ar fi motive de nemulțumire, asta dacă nu cumva Olimpiu citește mai atent declarația lui „Nea” Ryan și pică pe gânduri, apucându-se serios de învățat engleza și, în general, pretinzând mai mult de la el însuși. Dar oare va pica pe gânduri?

P.S. Nu se poate încheia o discuție despre Galata-Barcelona fără a admira poza din avionul special trimis de turci să-i ducă pe Hagi și Popescu la meci. Să nu uităm că astă-vară, la Euro, Hagi a ricoșat la tribuna a doua, pentru că „oficiala” era plină de politicieni.