)
Articol de Alin Buzărin - Publicat joi, 09 noiembrie 2023 14:20 / Actualizat joi, 09 noiembrie 2023 14:21
Kovacs a arbitrat bine Arsenal-Sevilla 2-0, dar a fost mult mai îngăduitor decât acasă cu cei de pe băncile de rezerve
Dacă Vassaras, prin intermediul "nășicului" și compatriotului său Theodoridis (secretar general al UEFA), reușește să-l strecoare în Champions League pe unul ca Radu Petrescu, adică un arbitru care pe la noi nu vede faulturi banale, înseamnă că lui Istvan Kovacs e normal să i se dea meciuri de top.
Delegare de lux
De top a fost și Arsenal-Sevilla, n-avea cum să fie altfel. Meci la cel mai înalt nivel, cu "tunarii" la încă un sezon bun și cu andaluzii în calitate de eterni câștigători ai Europa League. Acum mai subțirei puțin, în partea a doua a clasamentului din LaLiga, dar așa face Sevilla mai mereu, ratează toamna, pentru ca în primăvară să vină tare din urmă.
Un arbitraj corect
A fost, se știe, 2-0 pentru Arsenal, victorie destul de clară, după un meci în care n-au fost probleme de arbitraj, ceea ce înseamnă că Istvan și brigade sa (Vasile Marinescu și Ovidiu Artene, asistenți, și Horațiu Feșnic, rezervă) și-au făcut treaba.
Cinci cartonașe galbene, toate acordate corect, jocul lăsat liber, nimic de analizat la VAR, o seară cum își dorește orice arbitru delegat în maxima vizibilitate a Ligii Campionilor. Presa engleză a notat arbitrajul cu 5, dar la UEFA asta contează mai puțin, ei au criteriile lor, iar următoarele delegări n-au nicio treabă cu ce scrie Daily Mail.
Un antrenor recalcitrant
Istvan a fost ceva mai puțin încruntat ca la meciurile de SuperLiga, însă UEFA nu analizează mimica. Dar parcă a fost și puțin mai indulgent. Mai ales cu Mikel Arteta, care nu era departe de gestica lui Croitoru, să zicem, din campionatul nostru.
Pe undeva, Mikel avea și dreptate, niște necazuri mari pe linie de arbitraj îi pricinuiseră, doar cu câteva zile în urmă, prima înfrângere a sezonului intern, 0-1 la Newcastle. Și-atunci era normal să aibă ceva resentimente și să protesteze, să dea din mâini, încă de la primele faze ale meciului cu Sevilla.
O agitație …regulamentară
Arteta a mai fost potolit din când în când de Horațiu Feșnic (părea de la început un duel fără șanse pentru clujean), dar tot și-a continuat recitalul de mâneci suflecate, brațe agitate prin aer, grimase de nemulțumire, solicitări de faulturi, alergătură dintr-o parte în alta a spațiului și, de câteva ori, chiar dincolo de limitele văruite punctat ale acestuia. Chestiune care după regulament ar fi trebuit sancționată, dar probabil compatrioții noștri au considerat că nu e mare lucru și că buna desfășurare a meciului n-a fost periclitată. Și poate că așa și e.
Masca de acasă
Problema e cam cum reacționa Kovacs în campionatul nostru dacă un antrenor dădea din mâini și avea conversații deloc amicale cu arbitrul de rezervă, ba chiar și ieșea din spațiul tehnic.
Acasă, printre ai noștri, Istvan are altă mimică decât cea de pe Emirates, probabil că înainte de a păși pe teren își compune îndelung în oglindă masca durului. Iar cei de pe băncile de rezerve sunt păziți de al patrulea oficial mai atent decât deținuții la penitenciar. N-au voie să se ridice, să strige, n-au voie absolut nimic.
SuperLiga indisciplinaților?
Dacă unul dintre antrenorii din SuperLiga ar fi depășit țarcul, așa ca Arteta, probabil că eliminarea n-ar fi fost o pedeapsă suficientă. Îl dădea Kovacs afară nu de pe bancă, ci și de pe stadion sau din galaxie.
Campionatul nostru e spațiul în care după doar câteva etape unii antrenori sunt suspendați pentru că au acumulat deja patru cartonașe galbene. Chiar așa de indisciplinați or fi? Parcă nu, în comparație cu alții.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
