Articol de Alin Buzărin - Publicat sambata, 19 iunie 2021 10:51 / Actualizat sambata, 19 iunie 2021 10:59
La Euro, Belgia și Olanda, Țările de Jos ale geografiei, sunt țările de sus ale fotbalului. Au ceva aparte, sparg tiparele ”clasicilor” Franța, Anglia, Portugalia, Germania, Spania. Și Italia merită cuvinte frumoase
Pe vremea gimnaziului celor care am intrat într-a doua jumătate de veac a vieții, când geografia încă se mai studia în fața hărții de pe perete, cu arătătorul de lemn în mână (contondentul obiect servea uneori și la altceva, pentru că nu apăruse încă termenul de "bullying"), învățaserăm că Țările de Jos sunt Olanda, Belgia și Luxemburgul. Beneluxul, adică. Acum Belgia a rămas Belgia, Olanda a devenit ea singură "Țările de Jos". Care "Țări," că e una singură?
Bancuri cu belgieni
Se poate spune că olandezii au bătut doar Ucraina și Austria, adică nu pe cine știe cine. Belgienii au făcut ceva mai mult, învingând Rusia și Danemarca, adică două gazde. Iar cu danezii au revenit miraculos, după o primă repriză slabă.
Dar cum să nu revii, când îi aduci de pe bancă pe Eden Hazard și pe De Bruyne, iar ultimul, blondul Kevin adică, dă pasă de gol cu dreptul și gol cu stângul? Și când îl ai pe Lukaku, în stare să se răsucească ținând în cârcă trei-patru fundași danezi?
Belgia e de ceva vreme numărul unu în clasamentul FIFA, însă multă lume spune că e o conjunctură, rodul multor victorii în preliminariile în care n-a avut cine știe ce adversari. Și că în meci direct cu oricare dintre Franța, Anglia, Italia sau Spania are șansa a doua.
Posibil, însă "diavolilor" se pare că le convine postura de challangeri, cu danezii au fost favoriți și au suferit cumplit până la pauză.
Denzel și Thorgan, oamenii sistemului
Atât Belgia, cât și Olanda folosesc sistemul cu trei fundași centrali. Prin urmare, oamenii lor de bandă ajung să fie extrem de ofensivi. "Portocala" ni-l scoate la interval pe acest Denzel Dumfries, "lateral" de 1,88 m, care în două meciuri dă două goluri și obține un penalty, realizări atipice unui fundaș dreapta.
Pe Transfermarkt, Denzel valorează 16 milioane de euro. Cam puțin, în condițiile în care, prin comparație, Răzvan Marin e cotat și el la 15. Dar probabil că în această vară PSV îl va da pe Dumfries măcar cu 30-40 de milioane.
Fratele mai mic
La belgieni, pe lângă De Bruyne și Lukaku, ies în față tot lateralii. Meunier și Thorgan Hazard. Fratele mai mic al lui Eden face pe fundașul-mijlocaș stânga, deși la Borussia Dortmund are tricoul cu numărul 10, e play-maker și doar arareori mijlocaș lateral.
De adăugat doar că atât Meunier, cât și T. Hazard au marcat la Euro, și nu cu ghiulele de la distanță sau din faze fixe, ci la capătul unor faze în care au ajuns pe poziții de atacanți.
Fotbal bun și fotbal prost
Unii "mari specialiști" pe care-i tot privim îndoctrinându-ne tactic pe micile ecrane constată cu o surprindere vecină cu stupefacția că Italia a abandonat maniera defensivă. Ce descoperire! A abandonat-o demult, până și squadra lui Bearzot a dat 8 goluri în ultimele meciuri de la Copa del Mundo 1982 (câte 2 cu Argentina și Polonia, câte 3 cu Brazilia și RFG).
Iar de când a apărut "linia" lui Sacchi, acum peste trei decenii, numai de fotbal italian defensiv nu mai e cazul să vorbim. Cât de defensiv a fost Milanul în finala cu Steaua, în 1989, la 4-0? Dar în finala cu Barcelona, tot 4-0, cinci ani mai târziu? În Serie A, de câțiva ani încoace, Atalanta dă constant 90 de goluri în 38 de etape, iar în ultima ediție Inter și Napoli au marcat și ele peste 80!
Știți cât a înscris campioana României, CFR, în 40 de runde? 57 de goluri, "recordmena" autohtonă, FCSB, reușind 70.
În 2021 nu mai e cazul să vorbim despre fotbal ofensiv sau defensiv, ci despre fotbal bun și fotbal prost. Al Italiei e bun și nu e exclus ca imnul cu "Fratelli" să se audă până spre a doua decadă a lui iulie!