Drăgușin, pe sârmă, deasupra prăpastiei

Dacă nu știa înainte, Radu Drăgușin a aflat în aceste două luni la Tottenham ce înseamnă să faci parte din apărarea lui Ange Postecoglou, cel care trăiește pentru fotbalul hiperofensiv, îl iubește, îi dedică existența lui de antrenor.

Fotbalul lui Ange Postecoglou: extaz sau agonie. Și reacția căpitanului

Cu australianul, viața e mereu la ultima limită, riscând continuu. Jocul e ca mersul pe sârmă, la 200 de metri deasupra prăpastiei. Orice eroare e fatală.

Totul sau nimic, totul pe atac, defensiva prea puțin sau deloc protejată, te înalță spre cer ori te face să te prăbușești. Extaz sau agonie, nu există cale de mijloc.

Poți spulbera Aston Villa, 4-0, și să pierzi doar o săptămână mai târziu pe terenul lui Fulham, 0-3. Oricând e posibil un 3-3, 4-4, 5-5. Adrenalină pură. El e Ange.

Creația lui Postecoglou e învingătoare doar dacă fiecare piesă se îmbină perfect cu celelalte. Dacă una e afectată, e lovit întreg sistemul. Iar sâmbătă, mai multe piese au fost departe de îmbinarea ideală.

De aceea, și reacția lui Son. „E frustrant, trist. Fiecare să se privească în oglindă. Dacă nu avem atitudinea potrivită, dacă nu oferim sută la sută, suntem pedepsiți", a spus căpitanul după meci.

Nu există plasă de siguranță pentru ultima linie

Pe Craven Cottage, „tricolorul" a experimentat partea negativă a stilului Spurs 2024 la prima lui apariție ca titular. Fără implicarea absolută a fiecărui jucător, a celor 11 jucători, fără intensitate, fără presing, fără presiune maximă, greșind în situații de posesie în linia mediană, defensiva suferă cel mai mult. Ultima linie nu are niciodată plasă de siguranță cu Ange. E permanent expusă.

Pe acest fond, fundașii, mai ales stoperii, trebuie să fie mai mult decât buni, pentru că acțiunile adversarilor vin direct asupra lor, pe spațiile mari lăsate în urmă de colegi. Și atunci, în dueluri 2 contra 2, chiar în inferioritate câteodată, finalul fazelor depinde de concentrarea „centralilor". Depinde de ei, cum intuiesc și dejoacă schemele celor din fața lor. Cea mai mică desincronizare lasă urme.

Nu a fost totul rău. The Times i-a dat cea mai mare notă lui Drăgușin

Drăgușin a greșit și el, nu s-a mai completat la fel de inspirat cu Romero precum s-a întâmplat etapa trecută, Muniz l-a surprins de câteva ori cu demarcările sale, a reacționat uneori târziu în duelurile unu la unu cu vârful brazilian. Nesprijinit de fundașul stânga Udogie, uitat de „închizătorii" Bissouma și Sarr (toți erau preocupați numai de atac), a cedat și el în fața forcingului lui Fulham.

Am observat totuși și detalii pozitive. Calm, atent la pasul la ofsaid nelipsit în jocul lui Tottenham, atent la poziționarea coechipierilor. Agresiv în marcaj, puternic în aer. Nu se complică la pase, joacă aproape, fără să riște, dar nu se teme să urce cu balonul la picior dacă are ocazia.

Per total, și într-o seară de 0-3, nu a jucat atât de rău. The Times i-a dat 6, cea mai mare notă la „Lilywhites", cea mai mică fiind 4, primită de Udogie, Sarr și Bissouma.

Lecție pentru Drăgușin. Nu un motiv de îngrijorare pentru selecționer

Întrebat dacă absența lui Micky van de Ven a fost explicația prăbușirii echipei londoneze, Postecoglou a spus clar: „Nu". Cauza înfrângerii lui Tottenham a fost colectivă. Putea pierde cu același scor în fața lui Fulham chiar dacă stoperul-stânga olandez ar fi jucat în locul lui Radu.

Edi Iordănescu nu ar trebui să fie îngrijorat după acest meci. Orice apariție a lui Drăgușin e un pas înainte, chiar și la un asemenea eșec. E o lecție din care jucătorul învață.

Oricum, România nu joacă în stilul Tottenham. Nu are forța de atac a lui Spurs, dar nici nu există acest risc în joc. Apărarea nu e atât de expusă contraatacurilor.

El va fi liderul apărării noastre la Euro, la fel ca în preliminarii. Și 0-3 cu Fulham nu îi poate lua încrederea.