România 4x3

Ne e bine și nu știm de ce. Ni se spune și spunem că n-avem nimic, nu cultivăm performanță, dar naționala mică tocmai s-a calificat a 4-a oară consecutiv la Campionatul European, prima reprezentativă câștigă tot în Liga Națiunilor.

Mircea Lucescu încearcă să ne ducă la nivelul următor și se încăpățânează să creadă că ai noștri pot juca din 3 în 3 zile, că n-au nevoie de o recuperare prelungită. Pariu curios, dacă ne amintim că la fel s-a întâmplat și în meciul ostenitor cu Lituania de la București, dacă observăm că în primul „11” - cu excepția lui Drăgușin - nu e niciun fotbalist angrenat în competiții europene, toți joacă la săptămână.

Am dat mâna cu ei

Imnul e mai lung decât îl știau Rațiu, Drăguș, iar un moment solemn s-a transformat în subiect de glumă. Ca terenul de la Kaunas, următoarea scuză perfectă de la flash-interviuri.

România reprezentată exclusiv de jucători care nu mai evoluează de mult în România începe prost, nici VAR-ul nu mai ține cu noi și sancționează hențul lui Rațiu, 1-0 pentru Lituania din minutul 7. N-avem replică, nu desfacem o națională din lumea a 4-a. Nu-i nimic, desfac lituanienii brațul. E egal la penalty-uri transformate: Răzvan Marin, în Top 5 executanți de „11 metri” din lume.

Stanciu driblează din corp, Man croșetează în dreapta, Drăguș e aproape să înscrie cu capul, Rațiu îl amețește pe Lasickas. Ne apropiem, atacăm promițător, dar ca un program free trial, fără deznodământ, ne lipsește structura, prea multe mișcări goale de conținut.

Prima repriză se încheie pentru noi cu un episod expresiv: Man ridică privirea, îndreaptă pieptul și caută soluția, duce stângul către minge, totul corect, numai că mingea era doi metri în spatele lui Dennis. Pentru Lituania, repriza se încheie cu două șanse de gol. Egali la pauză cu a 139-a națională de pe glob.

O fază pentru alte 3 puncte

Nicio schimbare la pauză. Teoretic, e timp destul să vopsim evoluția gri din prima parte. Trec minutele și trebuie să fim onești: suntem slabi în Lituania. Ne salvează contraatacul-fulger din minutul 65, sprintul lui Drăgușin, assistul lui Man și „finesse shot-ul” semnat de Drăguș.

Nu ne mai iese nimic, meciul e gata, s-a jucat degeaba în ultima jumătate de oră, dacă ne facem că uităm ocaziile gazdelor.

Deci toate șansele ca dinspre Casa Fotbalului să se propage în continuare ideea că trenul e în goană și nu mai acceptă pasageri noi, adică naționala dispune de un lot fix, impermeabil, iar cine visează la convocare de pe peron are nevoie de un soi de miracol.

Rezultatele din 2023 încoace provoacă perseverență în selecție, nu schimbare, dar e limpede că România nu are încă valoarea și strălucirea necesare încât să ocolească permanent fotbaliști ca Louis Munteanu, Bîrligea numai pentru că Pușcaș și Alibec știu pe de rost cum sunt arondate locurile de parcare de la Mogoșoaia.

Până data viitoare, suntem pe locul 1 cu maximum de puncte după 4 etape, golaveraj 11-2. Să ne bucurăm că ne e bine.