Un chimist bun face cât 10 avocați celebri

Howard Jacobs, unul dintre avocații Simonei Halep în cazul de dopaj instrumentat de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului, a oferit un interviu jurnalistului Jon Wertheim de la Sports Illustrated. Domnul Jacobs exprimă păreri fără echivoc despre caz, avansând chiar sume care ar fi fost puse la bătaie de ITIA pentru instrumentarea acestuia. Verdictul a fost favorabil sportivei după cum știm din decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv, care a redus la 9 luni pedeapsa inițială de 4 ani dictată de celălalt tribunal independent, Sport Resolutions.

Nu a înțeles cazul, dar l-a rezolvat!?

Avocatul american se recomandă ca fiind el însuși fost sportiv de performanță, unul care la un moment dat a renunțat la suplimentele de efort, susținând că nu îl ajutau în niciun fel. Din această dublă perspectivă, avocat de succes-insider avizat în lumea sportului, Howard Jacobs nu contenește să se arate consternat de insistența ITIA de a consolida un dosar stufos (126 de pagini) nu doar din analizele pozitive la Roxadustat, ci și din probele de sânge pe baza cărora Agenția a concluzionat nereguli în așa-numitul pașaport biologic al jucătoarei de 32 de ani. "A existat un efort concertat pentru a construi cazul de dopaj sanguin", afirmă Jacobs, "am considerat de la început că partea cu pașaportul biologic nu a fost deloc fundamentată. Nu am înțeles deloc acel caz". Dar l-a rezolvat, asta este partea nemaipomenită!

Băieții răi, pictorii minciunii?

La insistențele jurnalistului de la Sports Illustrated, H. J avansează și suma cheltuită de ITIA pentru justificarea acuzării Simonei Halep – 2 milioane de dolari. Sigur că este o estimare așa, la ochi, nu se bazează pe niciun act contabil. Că doar nu îi dădea Agenția facturile lui Jacobs! Dar la populație dă bine să îi arăți pe băieții răi. Dacă sunt băieții răi, la capitolul acesta cred că mai avem de cercetat.

"(…) a existat un efort concertat pentru a crea cazul de dopaj sanguin, apoi pentru a crea o poveste care să aibă sens... (...). Multe probe despre care au spus că sunt dovadă de dopaj de sânge erau, de fapt, din perioada în care a avut intervenția chirurgicală la nas și chiar de după. În esență, se dopa sanguin în timp ce se opera și anunțase că nu mai joacă până la finalul anului? Este absurd! Au pictat această poveste ca să pară un caz evident de dopaj în tenis. Și nu a fost. Nici pe departe", a subliniat avocatul.

Tema operației

"Multe probe", cum ar zice H. Jacobs, nu erau însă deloc din toamna lui 2022, perioada faimoasei intervenții chirurgicale estetice la nas, ci din luna martie a aceluiași an 2022. Prima probă sanguină care ridica semne de întrebare (folosire de substanțe interzise sau metode de manipulare a sângelui), proba cu numărul 44, dintr-un total de 56 din 2013 încoace, data din martie 2022. Avocatul ignoră complet acest "amănunt", la fel a procedat și TAS. Nu vi se pare un pic ciudat?

Cantitativ contra calitativ. Câștigă cantitativ!!

Să trecem la mult vânturata problemă a Roxadustatului prezent în proba de urină a sportivei. Purtând o scurtă corespondență cu un domn care s-a recomandat a fi specialist internațional al industriei medicamentelor, furnizându-mi și un CV doveditor, am fost pus în fața unei interpretări alternative a concluziilor dosarului întocmit de ITIA. Mai exact, o desființare a concluziilor acestuia. Pe scurt, demonstrația științifică a domnului care a dorit totuși să rămână anonim, se bazează pe contestarea abordării experților ITIA, care au tras concluziile pe baza unei analize calitative, adică absent/prezent a substanței incriminate, avansând totodată și o estimare numerică. Ceea ce nu ar fi în regulă, susține domnul G., pentru că asta ar fi valabil doar în cazul unei analize sau al unui model cantitativ. Ar mai fi, de asemenea, abaterile/erorile care ar rezulta din analiza pe eșantioane sub formă de soluții contra eșantioanelor sub formă de pulbere, forma produsului invocat de Simona Halep a fi contaminat.

Praful și pulberile domnului profesor Alvarez

Aici, la decelarea concentrației substanței presupus contaminante din pulberi, profesorul francez Alvarez ar fi o somitate. Și l-ar bate măr, ca să vorbesc neacademic, pe profesorul Daniel Eichner, specialistul Agenției Mondiale Antidoping și unul dintre experții folosiți de ITIA. Eichner fiind adeptul estimărilor numerice pe baza analizelor calitative, eroare de neiertat în viziunea domnului G. Dacă voi introduce în discuție și explicarea de către Eichner a diferenței de concentrație a Roxadustatului din probele A și B prin fenomenul de izomerizare cred că îi pierd și pe cei puțini care au avut tăria să urmărească textul până aici. Lucru cu totul de înțeles în condițiile în care unui absolvent de facultate tehnică, autorul rândurilor de față, i-au trebuit mai multe lecturi ale mail-ului pentru a înțelege esențialul. Cel puțin asta cred, existând variantele că: A) sunt greu de cap și am tocit degeaba băncile din amfiteatrul AN010 al IPB sau B) am uitat tot ce am învățat.

Caz închis. Sau poate nu

Domnul G., la fel ca TAS și Howard Jacobs, nu are dubii că ITIA a greșit și a persistat în eroare. Atât în cazul probei pozitive la Roxadustat, cât și privind analiza de sânge, punând totul pe seama contaminării produsului de colagen. Și cu asta, domnul G. consideră închis cazul, la fel ca tribunalul de la Lausanne. Suprapunerea aceasta perfectă între versiunea susținută de echipa de experți angajată de apărarea Simonei și părerea declaratului specialist în industria medicamentelor, dl G, mi se pare prea frumoasă ca să fie rodul purei obiectivități. Dar cel puțin acum am înțeles care au fost argumentele "științifice" pe baza cărora a ieșit basma aproximativ curată "domnișoara Halep", cum observ că o numesc și instanțele, și avocații, și experții autodeclarați. ITIA a promis totuși o replică detaliată la verdictul TAS, nu acea scurtă luare la cunoștință. Fac parte dintre cei curioși, așa că aștept.