Cazuri ascunse și 10,4 milioane de dolari nedecontați! Numele lui Nicu Vlad apare în investigația McLaren

În luna ianuarie, Federația Internațională de Haltere l-a desemnat pe Richard McLaren pentru a conduce o investigație amplă asupra gestiunii Ajan, cei peste 20 de ani în care ungurul a fost în fruntea forului mondial. McLaren, președinte al McLaren Global Sport Solutions Inc., a prezentat concluziile echipei sale într-un raport complex și extins, de 122 de pagini, pe parcursul căruia apare de două ori și numele lui Nicu Vlad, președintele FR Haltere. 

„Un lider autocrat”

 "Am găsit erori sistematice de conducere și corupție la cel mai înalt nivel" a fost descrierea succintă a lui McLaren, care a precizat că 40 de cazuri doping pozitive au fost "ascunse" în arhivele IWF (Federația Internațională de Haltere), iar sportivii respectivi au cucerit ulterior medalii la campionate mondiale și la alte competiții. Aceste situații vor fi înaintate Agenției Mondiale Anti-Doping. Reacția Comitetului Internațional Olimpic a fost că "vom studia raportul cu foarte mare atenție", de asemenea, "conținutul este extrem de îngrijorător".

McLaren afirmă că Tamas Ajan a fost un "lider autocrat", care a ascuns consiliului lucruri legate de partea financiară și i-a menținut pe oficiali sub teama represaliilor în cazul în care dezvăluie ceva. Ungurul, născut în România, la Gherla, acum în vârstă de 81 de ani, care a fost între 1975 și 2000 secretar general al IWF, a primit bani din amenzile aplicate federațiilor pentru cazurile de dopaj. Ce s-a întâmplat însă cu unele sume nu este clar încă. 

Sume care nu apar în acte 

Este vorba despre suma totală de 10,4 milioane de dolari, care nu a fost trecută în actele financiare. Ajan continuă să nege orice neregulă. Un exemplu însă: cea mai mare amendă înregistrată în raportul McLaren e de 500.000 de dolari, aplicată Azerbaidjanului. Nu e limpede însă în ce formă s-a făcut plata. 

Sau altul: într-o călătorie în Thailanda pentru o competiție și o conferință, președintele a colectat 440.000 dolari din 18 plăți cu bani gheață. „Toată lumea a fost ținută într-o ignoranță financiară prin folosirea de conturi bancare și transferuri ascunse. Unele sume au fost facturate, altele nu”, a explicat McLaren.

Președintele interimar, Urszula Garza Papandrea, a reacționat și ea la raport: "Activitățile revelate și comportamentul apărut în anii trecuți sunt inacceptabile și posibil criminale", a spus. Adăugând că federația va trimite informații instituțiilor de aplicare a legilor. 

Ajan a demisionat în luna aprilie, după 44 de ani în funcții de conducere în federația internațională. Cu o lună înainte renunțase și la statutul de membru de onoare al CIO. "În toată viața mea am respectat legea, legile scrise și nescrise ale sportului", a transmis el într-o declarație, precizând că "acuzațiile contra mea sunt nefondate". 

Au pornit de la un documentar

Investigația condusă de Richard McLaren a avut punctul de plecare într-un documentar difuzat în ianuarie de canalul german ARD, în care erau descrise iregularități financiare și cazuri de dopaj aparent mușamalizate. Agenția Mondială Anti-Doping a întâmpinat cu interes dezvăluirile din raportul McLaren. "Odată avută ocazia de a verifica dovezile, vom analiza următorii pași adecvați", se arată într-o declarație oficială. 

Amenințări către români 

În raport, numele lui Nicu Vlad, președintele FR Haltere, apare de două ori. Una e o mențiune fără importanță, cealaltă însă se referă la faptul că orice membru al Biroului Executiv care încerca să iasă din rând era avertizat, apoi amenințat. La un moment dat, Tamas Ajan a spus unui martor confidențial că poate face probele sportivilor săi "murdare", iar în altă ocazie i s-a adresat astfel lui Vlad: "Nu uita, data viitoare trebuie să decidem țările care vor fi la Jocurile Olimpice și cele care vor fi afară, cine va fi la Tokyo și cine nu". 

O amenințare voalată că România ar putea să nu fie prezentă la JO. Aceste mesaje de avertizare făceau parte din mecanismul de control pentru a-și asigura membri supuși ai Biroului Executiv, se arată în raport. 

Pozitivi la retestare

 Țara noastră a depășit 20 de cazuri de dopaj din 2008 încoace. Ultimul scandal în care au fost implicați halterofilii români a apărut în ianuarie și îi are în centrul atenției pe Roxana Cocoș (30 de ani) și Răzvan Martin (28 de ani). Cocoș a cucerit argintul, iar Martin medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012. Aceștia au fost depistați pozitiv la reanalizare de către Comitetul Internațional Olimpic pentru folosirea steroidului anabolizant stanozolol. Dacă proba B va confirma rezultatul, România va pierde medaliile olimpice!