GSP îți prezintă sportivii români cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice » Spadasina Ana Maria Popescu și gimnastul Marian Drăgulescu vor bifa la Tokyo a cincea prezență

• Gazeta vă oferă timp de șase zile o situație la zi despre Jocurile Olimpice, programate între 23 iulie și 8 august. Azi, despre sportivii români cu multiple prezențe la JO
• Au mai rămas 113 zile

Jocurile Olimpice sunt mereu ținta supremă pentru orice sportiv, iar pentru spadasina Ana Maria Popescu, 36 de ani, și gimnastul Marian Drăgulescu, 40 de ani,  s-au adunat multe senzații și tot felul de experiențe la această competiție. Sunt „veteranii" delegației României, ei urmând să bifeze la Tokyo ediția cu numărul cinci a carierei. 

Doar alți doisprezece „tricolori" au mai reușit acest lucru în istorie, în timp ce în capul listei sunt patru cu câte șase prezențe. „Nu m-am gândit câți sportivi români au mai fost la atâtea ediții. Pentru mine a fost mereu despre lupta mea cu mine, pot eu mai mult de atât? Nu știu să zic chiar acum dacă aceasta este ultima, vom vedea ce ne rezervă viitorul. Ca să dobor toate recordurile, ar trebui să mai particip la două, totuși s-ar putea să vină cineva să mă pensioneze", a spus Ana Maria cu umor. 

„Nu mă voi mulțumi doar cu prezența" 

Apoi a revenit la tonul serios: „Este o realizare, dar nu mi-am dat seama decât foarte târziu de acest lucru. Important pentru mine era să ajung la Tokyo, indiferent a câta oară era. Când am realizat că e a cincea ediție, am zis wow, chiar am reușit să ajung până aici! Am avut o tresărire, când mi-am dat seama că au trecut douăzeci de ani de când mă tot lupt să fiu acolo. Nu știu cum e la celelalte sporturi, dar la noi numai să ajungi este o realizare, asta nu înseamnă că mă voi mulțumi doar cu faptul că voi fi prezentă acolo". 

Spadasina a participat prima oară la JO în 2004, la Atena, pe când avea 19 ani, apoi au venit edițiile de la Beijing, Londra și Rio. Ana are în palmares un argint individual în 2008 și un aur cu echipa în 2016. 

Sentimentul de ușurare 

Calificarea la Tokyo a devenit certă pe 23 martie 2021, după concursul de Cupă Mondială de la Kazan, primul după o pauză de un an. „Deși știam dinainte că nu se poate schimba nimic în clasamentul mondial și că nimeni nu-mi poate lua locul, am stat cu emoții până în ultima secundă când a apărut pe pagina colegilor care s-au ocupat de calcule. Am avut un sentiment de ușurare la final", a povestit ea. Este a șaizecea sportivă din România calificată la JO din Japonia, prima după întreruperea cauzată de pandemie. 

Până la asaltul de la Tokyo, Ana ar mai trebui să participe la două competiții: o etapă de Cupă Mondială la Dubai și la Campionatele Europene, dar organizarea niciuneia nu e bătută în cuie. „Asta este cel mai greu acum, să mă antrenez după un plan care nu este făcut la linie, dar trebuie să ne adaptăm, iar această perioadă ne-a învățat cum să o facem, vom vedea din mers ce se întâmplă. Noi am luat în considerare în planul de pregătire și aceste două competiții, sper să se organizeze pentru că avem nevoie de ele", a spus Ana. 

Dorința de pe primul loc 

Marian Drăgulescu a fost al cincizecilea „tricolor" calificat la Tokyo, se întâmpla în noiembrie 2019. Parcursul lui olimpic a început în 2000, la Sydney, la 19 ani, și a continuat cu Atena, Beijing și Rio. Are în palmares un argint și două bronzuri, toate cucerite în 2004. 

Lipsa aurului l-a făcut să revină în gimnastică și să-și dorească încă o ediție de Jocuri Olimpice. Dorința lui pentru acest an? „Să ajung în cea mai mare formă fizică și psihică la Tokyo și să obțin titlul olimpic. E pe primul loc!", spunea el la împlinirea a 40 de ani într-un interviu pentru Gazetă. Gimnastul urmează să concureze spre final de lună la Campionatele Europene de la Basel.

A cincea ediție de Jocuri Olimpice pentru Ana și Marian nu va semăna cu nicio alta din cariera lor. În mijlocul pandemiei, restricțiile sunt multe. „Dacă n-am fi trăit aceste vremuri ciudate și nu ne-am fi obișnuit cu ele, probabil am fi fost foarte revoltați. Dar dată fiind situația, e mare lucru că se organizează Jocurile. Știu că mai sunt sportivi care gândesc ca mine. Nu ne interesează în ce condiții doar să avem parte de ele, asta ne interesează pe toți. Nu mergem să facem turism în Japonia, așa că atât timp cât vom putea să ne desfășurăm activitatea pentru mine acele reguli stricte nu contează foarte mult", a încheiat spadasina.

„Munca grea abia acum începe pentru mine, am așteptat confirmarea un an de zile, mi-am dat seama că nivelul este destul de jos, toți resimțim lipsa concursurilor și din punctul meu de vedere, indiferent de locul pe care-l ocupă sau de locul de pe tablou, fiecare sportiv pornește cu șanse. O să avem parte de surprize!"- Ana Maria Popescu

10 edițiide Jocuri Olimpice, 1972/1976 și 1984/2012 a bifat canadianul Ian Millar la echitație, el deținând recordul de prezențe la nivel mondial

O nouă realitate 

Ana Maria Popescu a zburat spre competiții, după o pauză de aproape un an, și spune că a fost stresant. „Deși eram pe jumătate vaccinată, aveam o anumită teamă, am luat-o cu mine în avion. Senzația din aeroport cu terminale goale nu are cum să nu te apese, când știi cum era înainte", a povestit ea. 

La Kazan, a avut parte de altă realitate. „Regulile la competiție s-au schimbat. În primele 12 ore nu am putut să părăsim camera pentru că așteptam rezultatul testelor. În sala de competiții, avem acces limitat, tot ce știam noi s-a schimbat și e normal după atâta pauză și cu reguli noi să te adaptezi mai greu"

„Iau părțile bune" 

La Kazan, Ana Maria Popescu a fost eliminată din primul tur la individual, iar cu echipa a încheiat pe poziția 15. „Nici n-am apucat să-mi dau seama că am tras în competiție, mi-am urmărit adversarele pentru că după ce părăseai competiția nu mai aveai voie să rămâi în sală, dar partea bună în toată nebunia aceasta este că am tras cel mai bun meci al meu cu Coreea din toată cariera. Prefer să iau de la Kazan ce am făcut bine".

Însă este o parte și mai bună: „Cel mai mare câștig al meu este că am reușit să-i acord credit genunchiului operat anul trecut și să nu mă mai gândesc la el. Nu am mai avut niciun fel de probleme, nici acolo, nici aici, de când m-am întors, și am început să apăs pe accelerație, se comportă foarte bine. Dacă e să nu-mi iasă ceva, n-aș putea să spun că e din vina lui, trebuie să fiu sinceră înainte de toate", a subliniat Ana.

Sportivi români cu 6 prezențe la Jocurile Olimpice

CANOTAJ

Elisabeta Lipă 1984-2004 

Everestul canotajului 

Canotoarea secolului XX, titlu acordat de World Rowing Federation, Elisabeta Lipă va fi etalonul în canotaj pentru mult timp de acum înainte. Participantă la 6 ediții, a debutat la 22 de ani și a pus vâsla deoparte la 40 de ani. Cvintuplă campioană olimpică, a câștigat cele cinci medalii în trei bărci diferite: schif simplu, dublu vâsle și 8 plus 1. 

Antrenorii o dădeau mereu exemplu pentru ambiția și perseverența sa. Cea mai dragă medalie îi este, fără îndoială, cea câștigată în proba de simplu la Barcelona. „În simplu ești numai tu și Dumnezeu", spune Elisabeta Lipă. 

 „Oricărui sportiv îi doresc să trăiască pe podium sentimentul câștigării aurului olimpic! Sunt cele mai frumoase momente ale carierei mele. Toate greutățile și neajunsurile se uită acolo, când ți se cântă imnul"- Elisabeta Lipă 

ATLETISM 

Lia Manoliu 1952-1972 

Discul de aur 

Multă vreme, Lia Manoliu a fost sportiva-emblemă a României în ce privește longevitatea olimpică, prima care a ajuns la 6 participări la JO. A avut întâia participare în 1952, la Helsinki, la numai 20 de ani, încheind pe locul 6, apoi a urcat pe podium în 1960 și 1964, de fiecare dată cu bronz, medalii prețioase, dar parcă insuficiente. 

Triumful a îmbrățișat-o când poate speranțele păliseră, în 1968, la 36 de ani. A cucerit aurul punând totul în prima aruncare, fiind accidentată la braț – una dintre istoriile cele mai emoționante ale atletismului olimpic. Și-a încheiat parcursul la JO la Munchen 1972, la 40 de ani.  

58,28ma măsurat aruncarea care i-a adus titlul olimpic în 1968, la Ciudad de Mexico

ATLETISM

Nicoleta Grasu 1992-2012

Constanță și regret 

Are în palmaresul ei patru medalii mondiale și trei europene, însă nu și una la Jocurile Olimpice. Longevivă în proba sa, cea de aruncare a discului, a adunat 6 participări și câteva șanse ratate. De la debutul în 1992, la 20 de ani, până la ultima ediție la care a luat parte, Londra 2012, a fost mereu în cărți pentru un loc pe podium. 

S-a apropiat cel mai mult în 2004, când a încheiat finala de la Atena pe 5, însă șansa cea mai mare a avut-o la Beijing, când a intrat în concurs cu cel mai bun rezultat al sezonului, dar au copleșit-o emoțiile. 

„La Beijing mi-a mers rău, am fost dezamăgită, dar încurajată de prieteni și familie am zis să mai încerc. Sper să fie o laudă pentru mine că am prins a șasea ediție"- Nicoleta Grasu 

TIR  SPORTIV

Sorin Babii 1984-2004 

Cu ochii pe țintă

Tirul e unul dintre sporturile care favorizează longevitatea, iar Sorin Babii este un exemplu la nivel înalt în acest sens. Arădeanul acum în vârstă de 57 de ani a făcut cunoștință cu atmosfera olimpică în 1984, iar patru ani mai târziu, la Seul 1988, cucerea aurul în proba de pistol liber 50m. 

Adăuga un bronz la Barcelona 1992, la pistol cu aer comprimat 10m, și își continua traseul la JO până în 2004, când revenea după o pauză de tir de aproape 3 ani. A cunoscut succesul și ca antrenor al altui campion olimpic, Alin Moldoveanu, la Londra 2012. 

 „Marea mea calitate este că îmi propun lucruri măreţe, ambiţioase, pe care chiar dacă nu le reuşesc în primă fază, le duc, în cele din urmă, la bun sfârşit" - Sorin Babii

Sportivi români cu 5 prezențe la Jocurile Olimpice

26 de sportivi românidin 10 discipline au participat la 4 ediții ale Jocurilor Olimpice de vară

CItește mai multe despre Jocurile Olimpice:

60 pentru Tokyo » GSP îți prezintă sportivii români care au deja biletul pentru Jocurile Olimpice din Japonia

Ultimele bilete pentru Japonia » GSP îți prezintă sportivii români care mai au șanse de calificare la Jocurile Olimpice

La un pas de premiera olimpică » România poate avea la Tokyo doi reprezentanți într-un sport aflat la început în țara noastră