Articol de GSP - Publicat luni, 26 noiembrie 2012 00:00 / Actualizat duminica, 25 noiembrie 2012 21:04
Viorel Sima a fost ziarist sportiv, ocupîndu-se, printre alte sporturi, şi de box vreme de peste 10 ani. S-a implicat activ în campania de susţinere a lui Leonard Doroftei la funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Box, făcînd parte din echipa acestuia. În acest moment, Sima are cele mai mari şanse să fie desemnat de Doroftei secretar general al FRB
****
Sîmbătă seară, la Realitatea TV, Leonard Doroftei a venit să-şi explice programul de redresare a boxului românesc. Noul preşedinte al FRB, dar şi zeci de mii de oameni au ascultat, la telefon, o declaraţie halucinantă făcută de Rudel Obreja, care i-a spus lui Moşu' că va conduce boxul cu "oamenii care i-au mîncat din palmă pe timpul mandatului său", cu "slugile" lui.
Cam asta au fost de-a lungul timpului oamenii care l-au ajutat pe Rudel Obreja în box. Printre ei s-au aflat Francisc Vaştag, Leonard Doroftei, numiţi antrenori ai lotului naţional prin "mărinimia" lui Obreja. Amîndoi au plecat. În 2006, cînd încă mergeam la Europene, Mondiale sau Olimpiadă cu obiectiv declarat "medalii". Medalii, nu medalie! Apoi i-a venit rîndul să devină slugă lui Vasile Cîtea, fost vicepreşedinte al federaţiei. Cînd a "îndrăznit" să-i ceară şefului să plece după ce acesta a intrat în conflict cu AIBA, a fost şi el suspendat pentru vina de a fi pus în aplicare o hotărîre a Biroului Federal luată la propunerea lui Rudel Obreja. Fostul preşedinte a vorbit luni, ani de zile despre "nedreptatea şi abuzul" AIBA. Dar el oare ce a făcut cu Vasile Cîtea, nu un abuz? De altfel, ANST a judecat aşa-zisa suspendare a lui Cîtea şi a considerat-o neregulamentară şi nestatutară.
Două discuţii
Printre "slugile" lui Obreja m-am aflat şi eu. Am fost "sluga" lui din 1998 şi pîn în 2011, interval în care am "ocupat" şi "funcţia" de fin a lui Obreja. Pînă anul trecut, la Gala Bute, cînd mi-am dat seama că el, Şeful Suprem, mă considera şi mă trata ca pe o slugă. Peste noapte, Obreja a început să se creadă şeful meu. Vorbea cu mine de la înălţimea milioanelor de euro pe care le-a făcut tot peste noapte. Deşi nu am fost vreodată angajat la federaţie, sau angajatul lui, ci doar îl ajutam să promoveze în presă Gala Bute.
Ca şi cei pomeniţi mai sus am refuzat funcţia de "slugă" şi mi-am văzut de drumul şi de viaţa mea. Fără a mai vorbi cu cel care "mă arvunise". Şi fără a auzi vreodată fraza: "Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune". Cu cîteva săptămîni în urmă, cam pe la începutul "campaniei pentru preşedinţia FRB", am avut două discuţii cu Rudel Obreja, încercînd să-i spun că trebuie să se retragă pentru a nu afecta federaţia şi sportivii ei. I-am cerut să vorbească cu Vaştag, Doroftei, Cîtea şi să lase boxul pe "mîna" lor şi pe cea a unui adevărat manager ca Mihai Craiu.
"Nu au valoare"
Nu o să reproduc răspunsul şi nici caracterizările făcute celor trei foşti mari sportivi. O să vă şochez poate cu o explicaţie a lui Rudel Obreja la întrebarea mea de ce crede că pleacă de lîngă el prieteni vechi, rude, foşti colegi, colaboratori de la federaţie, oameni care l-au ajutat în viaţă. "Asta e tocmai dovada că nu au valoarea necesară. Se produce încet-încet o selecţie ! Cei mai mulţi se pierd... Pentru mine e un semnal pozitiv, tu îl interpretezi tocmai invers, nu înţelegi ce se întîmplă în jurul tău." Este explicaţia pe care o livrează puţinilor oameni care mai stau lîngă el acum pentru a justifica despărţile sau "ţepele". El nu e niciodată de vină, alţii greşesc faţă de el!
Manager slab
Drept mulţumire, la "finalul mandatului de slugă", Rudel Obreja m-a ameninţat că "voi plăti ce fac în aceste zile pentru Leonard Doroftei, Francisc Vaştag şi Vasile Cîtea". Trecutul întunecat încă îl mai apasă, deşi costumele Armani şi declaraţiile de la televizor vorbesc despre o altă persoană. M-a acuzat apoi public că am "înscenat" înregistrarea cu declaraţiile făcute de el despre Vaştag şi Doroftei "într-o discuţie privată". Spunea că totul a fost scos din context. Nu era o discuţie privată, ci un Birou Federal, la care au fost zeci de martori. Cîteva zile mai tîrziu, fără să-l înregistreze nimeni, inunda presa cu declaraţii calomnioase la adresa lui Doroftei, care ar suferi "de o boală ruşinoasă". Boala ruşinoasă era depresia. Tot el îi făcea praf şi judeca finalul carierei lui Doroftei. Demisionat în ceasul al 13-lea, după ce a încercat tot ce e omeneşte posibil să rămînă în funcţie, Obreja s-a întrebat în presă cu ce au ajutat Doroftei şi Vaştag federaţia.
Mult timp, Rudel Obreja s-a autocaracterizat ca "un bun manager". Acesta era atuul său faţă de alţi oameni din box. Cel puţin aşa credea. Mulţi dintre oamenii boxului au crezut şi ei asta. Acum sînt convins că Obreja a fost cel mai slab manager din istoria federaţiilor sportive din România şi categoric cel mai slab preşedinte din istoria boxului românesc. A dezafiliat federaţia, a falimentat-o, practic, a desfiinţat Centura de Aur, a renunţat la orice performanţă sportivă, a interzis prin refuzul de a demisiona accesul sportivilor la Mondiale şi Europene. La plecare, s-a văitat de lipsa banilor, de problemele de la federaţie. Sîmbătă, cînd Rudel Obreja vorbea de slugi, mi-am amintit de un lucru pe care l-am văzut scris în Statele Unite la sediul Procter & Gamble: "Luaţi-ne birourile, calculatoarele, telefoanele, faxurile, nu vom da faliment! Vom reclădi firma de la zero. Puterea e în oameni!".
De neînlocuit
Tocmai asta nu a înţeles Rudel Obreja după 8 ani de şefie la federaţie. Că puterea lui era în forţa celor care munceau pentru el, nu în vorbele meşteşugite, dar goale, pe care le foloseşte! La început a fost puternic şi a avut rezultate pentru că a fost înconjurat de "slugile" Vaştag, Doroftei, Cîtea şi mulţi alţii. Slugile au fugit una cîte una şi puterea lui a slăbit cu fiecare om care pleca. Avea bani, putea cumpăra calculatoare, Ipad-uri, laptopuri, birouri Mobexpert. Dar nu mai avea oameni. "Slugile" nu au putut fi înlocuite, deşi îi plăcea expresia "peste tot cimitirele sînt pline de oameni de neînlocuit". Unii oameni, mai ales într-o lume a boxului în care nu există sute de specialişti sau de profesionişti, chiar sînt de neînlocuit!
)
)
)
)
)
)
)
