Articol de Roxana Fleşeru, Raed Krishan (foto) - Publicat marti, 18 aprilie 2017 00:00
"Bine ați venit la Cluj-Napoca! Capitala sportului din România!", scrie pe un banner la intrarea dinspre Oradea în cel de-al doilea oraș ca populație din țara noastră. Un oraș care se dezvoltă extrem de rapid şi care în 2017, an în care găzduiește două competiții europene, are un buget de 1.350.999.000 de lei.
E a doua zi de Paşte, iar străzile sunt goale. Dimineața frigul ciupește puțin, cât să nu te simți confortabil. Până la Sala Polivalentă sunt cam cincisprezece minute. Pe una dintre laturile ei o macara e împrejmuită de un gard. Semn că se lucrează, chiar dacă ieri a fost prima zi în care gimnaștii au luat pentru prima oară contact cu aparatele pe care vor concura. Pe altă latură este un cort, unul în care se încălzesc concurenții, varianta românească pentru că de obicei există o sală separată.
Doar încălzirea
Lângă sală, pe Cluj Arena, pe una dintre fațade, cinci fetițe pe o bârnă zâmbesc dintr-un poster imens. "Suntem cu voi!". Autobuzele mov pe care scrie cursa specială roiesc şi ele în jurul acestor două construcții. Dacă vrei să faci un concurs ai putea să provoci un prieten să ghicească ce sportivi concurează la Campionatele Europene, după culorile treningurilor acestora.
Afară e liniște, chiar dacă oameni în uniforme sunt la tot pasul, dar în sală zgomotul făcut de aparate, de gimnaști şi de muzica din boxe suplinește. Cei 168 de gimnaști împărțiți în trei subdiviziuni au intrat un pic ieri în febra concursului. Și-au fixat anumite repere, iar miercuri îți vor juca șansele pentru cele șapte finale.
Românii au intrat la antrenamentele pe podium, la fel cum o vor face și în concurs în subdiviziunile a doua și a treia. În timp ce ei concurau, Adrian Stoica, președintele FRG, se plimba pe covorul albastru, cel care face legătura între aparate. Câteva minute mai târziu același lucru îl face și Octavian Belu, pare un episod pe repede înainte din romanul "Toamna patriarhului".
Cele mai mari zgomote se aud de la sol și de la trambulina de la sărituri. Băieții cu corpuri de sculpturi grecești își testează forțele sub 37 de steaguri. E doar o repetiție și o acomodare cu condițiile de concurs. Relaxarea e mai mare pentru că tribunele acum sunt goale, dar lucrurile se vor schimba la finale. Pentru ele deja nu se mai găsesc bilete. Casele unde se vindeau tichetele ieri erau închise.
Dincolo de agitația dinăuntru, pe măsură ce vremea a devenit mai caldă, clujenii au umplut parcul de lângă sala unde de miercuri încep calificările CE.
Mirosul campioanelor de la Deva
Bogdan, 35 de ani, își plimbă fetița de aproape doi ani prin Parcul Central. Știe ce competiție urmează să găzduiască oraşul unde locuieşte. Ţine cu "U" Cluj şi e mândru tare când fetiţa lui Irina strigă "Haide, U!" E clar că e iubitor de sport. "Am auzit că vine şi olandeza, campioana olimpica de la bârnă. Cine ar fi crezut aşa ceva în urmă cu ceva ani, își doreau doar să vină la Deva să simtă mirosul campioanelor", spune el. Își va da fetiţa la gimnastică? "Nu, poate la baschet sau la handbal". Primele gimnaste tricolore care-i vin în minte sunt: "Toată lumea o să zică Nadia, dar eu nu. Lavinia Miloşovici, Gina Gogean şi Ecaterina Szabo". În timpul discuției prin parc a apărut mascota CE, un iepuraș alb, iar Irina s-a lipit de el instant şi s-a lăsat cu lacrimi când acesta a plecat.
Câțiva metri mai încolo pe o bancă la soare un grup de trei persoane se bucură de soarele de sărbătoare. Mihaela, 41 de ani, rostește Nadia atunci când vine întrebare cu trei nume de gimnaste române, apoi e urmată de Cătălina Ponor şi după o consultare de grup apare şi numele Teodorei Ungureanu. Un amestec de generații, "E bine că se organizează la Cluj. De ce să nu fie bine? Noroc că au făcut sala şi avem unde", spune ea.
Doar practicanți, nu și spectatori
Pe partea din cealaltă a parcului, doi tineri petrec a doua zi de Paşte jucând badminton. E un loc cu umbră. "Ştiţi ce competiţie sportivă urmează să înceapă miercuri la Cluj-Napoca?" "Nu, nu prea urmărim sportul, noi doar îl practicăm", spune băiatul zâmbind.
Puţin mai încolo pe aleea de lângă lacul Chios, o familie cu trei copii se bucură de o plimbare. Ei sunt familia Sucală. Au aflat de Campionatele Europene, dar au un mic of, acela că săptămâna trecută au fost Campionatele Europene de Karate, unde fata cea mare, Ilinca a luat medalia de aur. "Şi n-a fost toată mediatizarea aceasta. Ne-am dorit să mergem la gimnastică, dar ne-am uitat pe preţuri şi sunt un pic cam mari pentru o familie ca a noastră, cu trei copii şi venituri medii", spune Dorina Sucală. Chiar dacă nu vor merge la CE, toţi cei mici fac sport, Ilinca şi George practică karate, iar Ştefania gimnastică ritmică. Pentru ei cele mai cunoscute gimnaste din România sunt Sandra Izbaşa şi Cătălina Ponor.
Azi, în sală va veni rândul fetelor să se împrietenească și ele cu aparatele pentru că de miercuri încep calificările, iar apoi vin finalele cu medaliile lor strălucitoare, dar și cu lacrimile eșecului.
274 de sportivivor participa la Campionatele Europene de la Cluj-Napoca, dintre care 168 în concursul masculin și 106 în cel feminin
147 de medaliieuropene au adus gimnastele din România de-a lungul istoriei, dintre care 52 sunt de aur
56 de medaliieuropene au adus gimnaștii din România de-a lungul istoriei
1.300.000 €este bugetul estimat al acestor Campionate Europene de la Cluj-Napoca
Un lucru aproape imposibil
Nicolae Forminte, antrenorul coordonator al loturilor olimpice de senioare și junioare, a vorbit ieri despre ce înseamnă organizarea CE la Cluj-Napoca. "Trecând peste euforia și momentul acesta special datorat organizării acestui campionat, eu nu știu câți îți pot imagina ce a însemnat pentru federația romană de gimnastică organizarea acestui campionat european și ce lucru aproape imposibil au reușit să facă. Nu cred că altundeva în lume o federație formată din maximum zece oameni s-ar fi înhămat să organizeze o competiție de asemenea anvergură și uitați că acești oameni au reușit. Și nu vreau să dau cu periuța, că nu sunt genul", a spus Nicolae Forminte.
Franța în top
De-a lungul istoriei, douăzeci de țări au găzduit Campionatele Europene feminine, Franța fiind în top, de patru ori gazdă a competiției care a pornit în anul 1957, la București, în România. Prima ediție a CE masculine a avut loc în 1955 la Frankfurt, iar apoi 21 de state de pe Bătrânul Continent au fost gazdă, iar Franța e din nou prima. Gimnaștii și gimnastele s-au întâlnit în același oraș abia în 1987 la Moscova, apoi în ultimii ani a devenit o practică, ei fiind despărțiți doar în anii olimpici.
)
)
)
)
)
)
)
)
