Articol de Marian Ursescu - Publicat vineri, 13 decembrie 2019 12:00
Locul 12 ocupat de ”tricolore” în Japonia este unul mincinos, de conjunctură. Niciodată România nu a jucat atât de prost, nici în 2001, când am terminat pe locul 17 în lume!
Din capul locului trebuie să stabilim un aspect. Campionatele Mondiale s-au disputat în ultimii ani după două sisteme de desfășurare. Au fost mereu grupe inițiale de 6 echipe, dar după această fază, s-a trecut ori la grupe principale, cu primele trei formații calificate și alcătuirea a alte două grupe de 6 echipe (ca acum, în 2019, sau în 2013), ori la faze eliminatorii (cum a fost în 2011, 2015, 2017). În cel de-al doilea sistem, din prima grupă se calificau primele patru echipe, iar în funcție de locul ocupat, 1-4, urmai să joci cu echipe din alte grupe: 1 cu 4, 2 cu 3.
Dacă în 2015, când România a terminat Campionatul Mondial pe 3, competiția s-ar fi desfășurat după actualul sistem, „tricolorele” nici nu ieșeau din grupă! Asta pentru că au terminat abia pe locul 4 în grupă, fiind învinse de Norvegia, Rusia și Spania. Și doar primele 3 mergeau mai departe.
Pe de altă parte, dacă acum s-ar fi desfășurat Mondialul în sistemul trecut, România ar fi terminat pe 3 și ar fi jucat meci eliminatoriu pentru calificarea în „sferturi” cu Suedia, locul 2 în grupa D. Suedia care ne-a bătut 34-22! Ce s-ar fi întâmplat mai departe, Dumnezeu știe. Dar dacă ar fi pierdut, România ar fi terminat undeva pe locurile 15-16!
Cert este că acest loc 12 este unul mincinos pentru România, pentru felul cum au jucat „tricolorele”, pentru chinul arătat pe teren. La Mondialele trecute, la care am terminat pe 10, pe 13, am arătat un alt handbal. Echipa avea o identitate, o caracteristică bazată pe faza de apărare. Un joc bazat pe pivot, care acum s-a topit peste noapte.
La aceeași oră cu România-Japonia, s-a disputat partida Danemarca-Serbia. Meci decisiv pentru calificarea la turneele preolimpice. M-am săturat de aerienele japonezelor, de golurile marcate de la distanță de niște jucătoare sub 1,70 metri în fața alor noastre de peste 1,80 și chiar 1,90! Am lăsat televizorul să meargă și m-am focusat pe celălalt meci. Parcă era alt sport. Sârboaicele au terminat cu tricourile sfâșiate, roșii de la atâta efort. Danezele, la fel. S-a terminat egal 26, dar am văzut dăruire, voință, motivație, spirit de echipă. Nouă exact aceste lucruri ne-au lipsit.
Cine a făcut selecția?
Tomas Ryde se plânge de faptul că nu a avut jucătoare cu care să obțină rezultate. Dacă în echipă ar fi fost Buceschi, Laslo, Bucur și Bazaliu, cele patru lăsate acasă în urma scandalului de dopaj, probabil că se bătea la titlul mondial? Asta urmează să ne mai spună! Pe de-o parte se plânge că jucătoarele sunt obosite, că e final de sezon, pe de altă parte că nu joacă la echipele de club. Păi de unde sunt obosite dacă nu joacă?
Toți oamenii de handbal l-au avertizat la plecarea în Japonia că lotul nu e OK, că sunt foarte multe handbaliste care stau pe bancă la echipele de club. Dar „Somnorilă” doarme pe el, el nu cunoaște potențialele jucătoare din Liga Națională. A auzit vreodată de Ada Moldovan, de Mihaela Ani Senocico, de Alina Czeczi, de Carmen Stoleru, de Ana Maria Țicu? Sunt titulare la echipele lor de club, într-o Ligă Națională despre care președintele FRH, Alexandru Dedu, spune că e al doilea campionat din Europa, după Ungaria! Dar Ryde o fi făcut selecția la națională sau și-au băgat coada și antrenorii federali, oficialii federației?
Apărarea inexistentă
Ryde a spus că merge în Japonia cu jucătoare mai mult de defensivă, pentru a betona apărarea. Pe Laura Chiper a lăsat-o acasă pentru că nu face contraatac! Și în Japonia am avut o medie de contraatacuri incredibilă: 1,5 contraatacuri pe meci! Portarii noștri, socotiți punct forte în echipă, printre cei mai valoroși din lume, au părut niște portari de duzină. Cum altfel în condițiile în care au avut în fața lor o apărare vraiște.
Ryde a anunțat că a pregătit foarte mult jocul fără portar, că vom juca 7 contra 6 pentru a ne surprinde adversarii. I-am surprins, dar plăcut. Am făcut portarii Rusiei, Spaniei și Japoniei golgeteri, cu goluri primite din poartă în poartă.
Psihologul din el
Ce psiholog este Ryde când cu câteva zile înainte de plecarea în Japonia, în fața Comisiei Tehnice, el a criticat-o în termeni duri pe Gabriela Perianu, că a slăbit, că a trecut la un regim alimentar fără carne, că nu mai are forță? Dacă nu era mulțumit de ea, de ce a mai chemat-o? Jucătoarea de la CSM a aflat și a vrut la rândul ei să nu meargă în Japonia, fiind convinsă cu greu de colege. Evoluția Gabrielei de la acest Mondial să fi avut oare vreo treabă cu acest episod?
2019 - 8 meciuri (antrenor Tomas Ryde)
2017 - 6 meciuri (antrenor Ambros Martin)
2015 - 9 meciuri (antrenor Tomas Ryde)
2013 - 6 meciuri (antrenor Gheorghe Tadici)
2011 - 6 meciuri (antrenor Radu Voina)
Vezi și:
)
)
)
)
)
)
)
)
