Articol de GSP - Publicat marti, 11 februarie 2014 00:00 / Actualizat luni, 10 februarie 2014 23:03
Cristian Gaţu a fost ales în funcţie în 1996. De atunci, fostul centru al "naţionalei" a fost cel care a tăiat şi a spînzurat în handbalul românesc.
Cei 18 ani în care Cristian Gaţu a fost preşedintele Federaţiei Române de Handbal coincid cu o perioadă cenuşie în handbalul masculin românesc.
La fete, România a mai scos capul, cînd şi cînd, dar niciodată, spun specialiştii, pe măsura valorii jucătoarelor care au trecut pe la echipa naţională.
Punctele bune în perioada în care Gaţu a fost preşedinte
- la feminin, România a fost vicecampioană mondială în 2005, a cîştigat medaliile de bronz la Euro 2010. La tineret, România a fost campioană mondială în 1999, medaliată cu bronz în 1997. La junioare, "tricolorele" mici au fost campioanele Europei în 1998, 2000, argint în 2003
- la masculin, echipa s-a calificat la Mondialele din 2009 şi 2011
- a înfiinţat Centrele Naţionale de Excelenţă, la Rm. Vîlcea, pentru feminin, şi la Sighişoara, pentru masculin
- a obţinut organizarea Campionatului European din 2000
- echipele de club au avut comportări meritorii în Europa. Oltchim a jucat finala Ligii Campionilor, a cîştigat Cupa Cupelor şi Supercupa Europei, Rulmentul Braşov, UCM Reşiţa, Steaua Bucureşti, Remin Deva au triumfat în Challenge Cup
- a găsit mereu resursele financiare pentru loturile naţionale, a adus anual sponsori şi parteneri ai FRH care au majorat bugetul federaţiei
Punctele negre în perioada în care Gaţu a fost şeful FRH
- în 2009, echipa masculină a fost implicată într-un imens scandal internaţional. S-a încercat mituirea arbitrilor danezi ai meciului de baraj cu Muntenegru de către Petru Paleu, fostul vicepreşedinte al FRH. Gaţu a declarat că a ştiut de această mutare, dar nu a luat nici o măsură. România s-a calificat la Mondiale, dar Paleu şi fostul selecţioner, Aihan Omer, au fost suspendaţi cinci ani
- scandalurile legate de arbitraje nu au fost niciodată rezolvate. Gaţu a ţinut întotdeauna partea celor puternice, a Oltchimului cît a fost la putere, apoi cu Baia Mare, Braşov. La masculin, Constanţa, Steaua, Bacău au fost echipele privilegiate
- regulamentele FRH s-au schimbat după interese chiar în timpul campionatului. Aşa s-a ajuns ca să se modifice sistemul de promovare-retrogradare după încheierea campionatului, în funcţie de echipele implicate. S-a trecut de la 12 la 14 echipe pentru a ajuta anumite echipe să nu retrogradeze
- cluburile au fost mereu unul dintre sponsorii federaţiei şi ai echipelor naţionale. În aceste condiţii, recompensa FRH a fost ajutorarea echipelor în momentele grele
- antrenorii loturilor naţionale au avut mereu apartenenţă de cluburi, lucru care a declanşat de fiecare dată conflicte de interese. Gaţu nu a fost niciodată adeptul antrenorilor cu nume, de peste hotare
)
)
)
)
)
)
)
