Amintiri din cărți despre Jocurile Olimpice » Poveștile de dinainte de Revoluție cu Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin și Iolanda Balaș

Poveştile de la Paris vor călători în timp sub formă de video scurte, nu mai mult de 20 de secunde. Peste ani performanţele vor fi colorate şi vii. A existat însă o perioadă în care acestea se scriau, iar românii abia aşteptau să apără cărţile în care găseau istorisiri ale triumfului, ale dezamăgirii, ale trudei.

Ziariştii prezenţi la Jocurile Olimpice îşi adunau notiţele şi, la distanţă de un an, în vară, ofereau poveştile. Roma 1960, Tokyo 1964, Mexico 1968, München 1972, Montréal 1976, Moscova 1980 şi Los Angeles 1984 sunt cărţi care păstrează momente unice şi în care ziariştii şi-au pus sufletul şi trăirile alături de cele ale sportivilor.

Roma 1960

„Cetatea eternă" ne-a primit cu un cer fără nori (...) şi cu mercurul termometrelor cocoţat sus de tot, spre 40 de grade". E Roma anului 1960, sfârşit de august, început de Olimpiadă. Cuvintele se găsesc în cartea „Jocurile Olimpice de la Roma", scrisă de Radu Urziceanu şi de Tudor Vornicu. E vremea în care cuvintele scrise de cei doi ziarişti reprezintă o mărturie pentru că din acea vreme imaginile sînt greu de găsit.

Dintr-o fotografie de la pagina 104 zâmbeşte Iolanda Balaş. E zâmbetul de pe cea mai înaltă treaptă. Zâmbetul de pe 8 septembrie 1960. După un concurs în care recordul olimpic a căzut de trei ori pe o ploaie deasă. „A doua zi, în satul olimpic, pe adresa Iolandei sosesc numeroase telegrame, în care iubitorii sportului din ţara noastră o felicită pe excepţionala noastră atletă". Aşa era atunci, mesajele de felicitare se transmiteau prin telegrame.

Detalii turistice, detalii de fapt divers, dar şi multe detalii din sport în 293 de pagini. „Unii ziarişti au găsit metode din cele mai originale de a intra în sat. Pentru a lua un interviu unui campion olimpic, la o oră când ziariştii n-aveau acces în sat, s-a deghizat în vânzător de Coca-Cola. Altul i-a păcălit pe paznici, dându-se drept conducătorul delegaţiei boliviene care... nici nu participă la Jocuri.

Şi mai amuzantă este întîmplarea celor doi atleţi care, nefiind lăsaţi să meargă la cantonamentul atletelor, au sărit gardul de sîrmă cu prăjina şi după ce s-au învârtit cât au vrut prin cantonamentul fetelor au ieşit fluierînd şi cu mîinile la spate pe poarta principală".

Poveşti de aur de acum 64 de ani de ani pe foi îngălbenite. Spre exemplu, tiristul Ion Dumitrescu, care s-a clasat pe primul loc în proba de talere, n-a aşteptat finalul concursului, ci s-a dus în parc. „Spectatorii au venit în parc împreună cu oficialii şi l-au felicitat pe Dumitrescu pentru excelentul său succes".

Medaliile României la JO 1960

Aur

• Iolanda Balaș - atletism (săritura în înălțime), Dumitru Pârvulescu- lupte (greco-romane, categoria 52 kg), Ion Dumitrescu- tir (talere, proba de trap)

• Ion Cernea - lupte (greco-romane, categoria 57 kg)

• Lia Manoliu - atletism (aruncarea discului), Ion Monea- box (categoria 75 kg), Leon Rotman- kaiac-canoe (C1-1000 m), Elena Leuștean, Atanasia Ionescu, Sonia Iovan, Emilia Liță, Elena Niculescu, Utta Poreceanu- gimnastică (echipe), Ion Țăranu- lupte (greco-romane, categoria 79 kg), Maria Vicol - scrimă (floretă individual)

Tokyo 1964

Prima Olimpiadă în Asia. Civilizaţie nouă, locuri noi şi neexplorate. E septembrie la Tokyo. Ilie Goga şi Romeo Vilara au zburat în Japonia, la peste 15.000 de kilometri de ţară. Când s-au întors, au scris „Tokyo. Olimpiada Recordurilor". „În afara de mulţimea chipurilor cu ochelari nu vedem, spre decepţia noastră, nimic neobişnuit".

Asta se întâmpla în aeroport. Aromele orientale aveau să-i cuprindă. Cutremurele, taifunurile, obiceiurile, cultura japonezilor şi un caz de holeră îi fac pe cei doi să-şi schimbe părerea despre banalitatea Japoniei.

„Într-o seară am ajuns pe trotuarul bulevardului Kyobashi, o arteră ce taie în două oraşul şi pe care circulă în toate sensurile automobile. Stăteam pe trotuar şi nu ştiam când vom putea trece strada. Un tânăr care ne văzuse în încurcătură s-a apropiat de noi, a scos din buzunar o eşarfă galbenă şi, ţinând-o ca pe un steag, ne-a invitat să-l urmăm. Ca prin minune, automobilele au încetinit şi ne-am văzut pe partea cealaltă. Pe eşarfă era scris: Atenţie! Traversăm strada. Mulţumesc!" Era vremea în care ziariştii îşi redactau articolele la maşinile de scris.

Pentru România a fost Olimpiada Iolandei Balaş şi a minuniii adolescentine Mihaela Peneş. Două medalii de aur, experienţa şi tinereţea triumfând pe acelaşi stadion, sub tricolor. Iolanda, la 28 de ani, şi Mihaela Peneş, la 17. Scena în care Ioli o îmbrăţişează pe Mihaela e în carte. Două campioane. Dar necunoscuta era Peneş.

Un interviu imediat după cucerirea medaliei o dezvăluie. „Trebuie să mărturisesc că mă cam plictiseau antrenamentele pe stadion sau în sală", spunea ea. Aruncările ei cu suliţa au crescut în puţine luni şi ritmul trepidant se simte, ca într-un concurs. Poza alb-negru e de pe podium, cu copila Mihaela Peneş fericită.

Sportul nu era numai emoţia concursului. Punctul final al Jocurilor Olimpice a fost pus de o nuntă. „Atleta Diana Iorgova şi gimnastul Nikolai Prodanov din lotul Bulgariei s-au căsătorit după ritualul shintoist. Shinto, spun japonezii, este într-un fel cea mai poetică dintre toate tradiţiile lor". Tot în acel an, Ann Parker şi Robbie Brightwell promiteau că se vor căsători dacă unul dintre ei va lua medalie. N-au reuşit la 400 de m, dar la 800 de m învăţătoarea din Chelsea a câştigat”. Cum cred japonezii, dragostea e peste tot în lume, chiar şi în sport, iar cărţile despre Jocurile Olimpice conţin şi astfel de episoade.

Medaliile României la JO 1964

Aur

• Iolanda Balaș - atletism (săritura în înălțime), Mihaela Peneș - atletism (aruncarea suliței)

• Andrei Igorov - kaiac-canoe (C1-1000 m), Hilde Lauer- kaiac-canoe (K1-500 m), Valeriu Bularcă - lupte (greco-romane, categoria 70 kg), Ion Tripșa - tir (pistol viteză)

• Lia Manoliu - atletism (aruncarea discului), Cornelia Sideri, Hilde Lauer - kaiac-canoe (K2-500 m), Aurel Vernescu - kaiac-canoe (K1-1000 m), Simion Cuciuc,Afanase Sciotnic,Mihai Țurcaș, Aurel Vernescu - kaiac-canoe (K4-1000 m), Ion Cernea - lupte (greco-romane, categoria 57 kg), Dumitru Pîrvulescu- lupte (greco-romane, categoria 52 kg)

Mexico 1968

Mexico 1968 a dus Jocurile Olimpice în altă parte a lumii, aproape făcând înconjurul globului după ediţia de la Tokyo. Altă civilizaţie, alte obiceiuri, alte culori şi sunete în capitala ţării nord-americane, toate descrise cu umor, savoare şi o mulţime de amănunte de Ilie Goga şi Emanuel Valeriu în cartea intitulată „Olimpiada mexicană".

„Ne-am convins de pasiunea mexicanului pentru automobil. Pasiune ce poate fi întrecută doar de imprudenţa sa la volan. O patimă nebună pentru motor şi cele patru roţi cauciucate. Ca şi cum mexicanul de azi ar vrea să răzbune neştiinţa străbunilor săi azteci şi mayaşi, care, deşi au creat civilizaţii fabuloase, nu au cunoscut roata" - e doar un fragment despre pitorescul capitalei. Unii localnici vând desene colorate pe scoarţă de copac. Cînd cineva întreabă cât costă, i se răspunde: „Seis pesos, seńor!". „Bueno, le iau pe toate". „Să vedeţi, seńor, pe toate nu vi le pot da. Mâine ce mai vând?"

E prima Olimpiadă la care se fac controale de sex, trecute cu bine de sportive şi în urma cărora rămâne întîmplarea hazlie cu scrimera americană Maxine Miller, în vârstă de peste 50 de ani. „Înainte de a intra în cabinetul medical, prefăcîndu-se revoltată, aceasta a spus: «Şi dacă nu reuşesc la probă? Va trebui să le spun celor opt nepoţi ai mei să-mi zică de acum încolo bunicule?»"

Pentru România, Mexicul a rezervat 4 medalii de aur. Viorica Viscopoleanu a sărit un uluitor 6,82 metri la lungime, cucerind medalia cea mai preţioasă. Campioana a dezvăluit că stabilise împreună cu antrenorul ca a doua săritură să fie cea pentru clasament. Dar i-a ieşit din prima! „Mergând decisă şi totuşi nu atât de preocupată de performanţa în sine, am realizat tocmai atunci cel mai bun rezultat", a povestit ea.

Lia Manoliu a câştigat aurul la aruncarea discului în ciuda accidentării la braţ, tot din prima încercare. 58,28 metri, nou record olimpic. "A pătruns în cerc, în trening, s-a concentrat câteva momente, şi-a început pirueta şi a lansat discul, care s-a oprit dincolo de 58 de metri", descriu autorii momentul cel mai important al concursului.

Pe canalul de la Xochimilco avea să cîştige Ivan Patzaichin întâiul său titlu olimpic, împreună cu Serghei Covaliov, la puţin timp după ce încheiase cursa de simplu cu spatele blocat. „Patzaichin, aproape mort cu un ceas înainte, a înviat. Parcă nici n-a mai lopătat azi", se scrie în carte. Românii cîştigă, făcînd un spectator mexican bărbos să exclame: „Que carrera! Que carrera!"

Iar primul aur la scrimă din istoria României îi revine lui Ionel Drîmbă, floretistul care s-a luptat incredibil la fiecare asalt. „Tuşa decisivă, soarta care l-a urmărit în tot acest concurs, trebuie obţinută acum. Şi el o obţine, făcându-i pe cei cîţiva români aflaţi în sală să ţopăie ca mieluşeii şi caprele tinere de pe la noi cînd ies la primul păşunat primăvara", povestesc autorii.

Medaliile României la JO din 1968

Aur

• Viorica Viscopoleanu- atletism (săritura în lungime), Lia Manoliu - atletism (aruncarea discului), Serghei Covaliov, Ivan Patzaichin- kaiac-canoe (C2-1000 m), Ionel Drâmbă- scrimă (floretă individual)

• Mihaela Peneș - atletism (aruncarea suliței), Ileana Silai- atletism (800 m), Ion Monea- box (categoria 81 kg), Anton Calenic, Dimitrie Ivanov, Haralambie Ivanov, Mihai Țurcaș- kaiac-canoe (K4-1000 m), Ion Baciu - lupte (greco-romane, categoria 57 kg), Marcel Roșca - tir (pistol viteză)

• Calitrat Cuțov - box (categoria 60 kg), Viorica Dumitru- kaiac-canoe (K1-500 m), Nicolae Martinescu- lupte (greco-romane, categoria 97 kg), Simion Popescu- lupte (geeco-romane, categoria 63 kg), Ileana Ienei, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Orban-Szabo, Maria Vicol - scrimă (floretă echipe)

München 1972

Ediţia müncheneză a intrat în conştiinţa românilor mai ales prin pagaia ruptă a lui Ivan, episod relatat de Ilie Goga şi Victor Bănciulescu. „Ivan Patzaichin luase startul în cea de-a doua serie eliminatorie a calificărilor. Trecuseră câteva zeci de secunde de la start, să tot fi fost parcurşi 40-50 metri, şi deodată am văzut cum barca de pe culoarul şase, condusă de Patzaichin, s-a oprit literalmente, clătinată doar de unduirile apei.

Canoistul român ridicase pagaia din apă şi o privea stupefiat. Nu ne dădeam seama ce se petrece. Aveam impresia că vrea să renunţe. Apoi a reluat înaintarea, într-un ritm alarmant de lent, lopătând ca un naufragiat sleit de puteri.

Rămăsese mult în urma celorlalţi cinci concurenţi. La jumătatea cursei avea mai mult de un minut întârziere şi toţi ne temeam că nu va termina cursa. Dar Patzaichin continua să împingă pagaia, mângâind parcă apa, şi în sfârşit a trecut linia de sosire după mai bine de 2 minute faţă de ceilalţi, care-şi urcaseră bărcile pe ponton". (...) "Ce se întîmplase de fapt? După câţiva metri de la plecare, pagaia cu care lopăta Patzaichin plesnise de la mijloc, devenind aproape inutilizabilă. Orice sforţare de a trage mai puternic l-ar fi putut duce în situaţia de a rămâne doar cu mânerul în mână". După această peripeţie, Patzaichin a câştigat fără emoţii recalificările, apoi semifinala.

Finala a fost dominată de la un capăt la altul de român. „La 750 de metri Patzaichin are un avans de câteva bărci faţă de Detlef Lewe. Aici se produce şi contraatacul maghiarului Wichmann, care măreşte strocul, îl depăşeşte pe Lewe şi încearcă să se apropie de Patzaichin. Efortul său e însă zadarnic. Canoistul român sporeşte irezistibil viteza şi trece primul, aclamat de 35.000 de spectatori".

Tot la München, luptătorii Gheorghe Berceanu şi Nicolae Martinescu au adus alte două titluri României. „Micuţul Gheorghe Berceanu, născut la 28 decembrie 1949 în satul Cîrna, comuna Goicea, judeţul Dolj, fost salariat al uzinelor Electroputere din Craiova, component al clubului Steaua, a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de onoare la categoria semimuscă, ieşind învingător în maniera unui mare campion.

Uriaşul Nicolae Martinescu, născut pe 24 februarie 1940, în comuna Vişani, din judeşul Brăila, membru al clubului Dinamo, a cucerit medalia de aur la categoria semigrea, întrecând în finală un luptător care nu cunoscuse înfrângerea de foarte mulţi ani, cotat unanim drept pretendent principal la titlul olimpic, sovieticul Nikolai Iakovenko".

Medaliile României la JO din 1972

Aur

• Gheorghe Berceanu - lupte (greco-romane, categoria 48 kg), Nicolae Martinescu- lupte (greco-romane, categoria 100 kg), Ivan Patzaichin- kaiac-canoe (C1-1000 m)

• Valeria Ștefănescu Bufanu- atletism (100 m garduri), Argentina Menis - atletism (aruncarea discului), Ion Alexe- box (categoria plus 81 kg), Serghei Covaliov/Ivan Patzaichin - kaiac-canoe (C2-1000 m), Afanase Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu, Zafiu Mihai- kaiac-canoe (K4-1000 m), Dan Iuga - tir (pistol liber)

• Viorica Dumitru, Maria Nichiforov - kaiac-canoe (K2-500 m), Petre Ceapura, Tudor Ștefan, Ladislau Lovrenschi - canotaj (2plus1 rame), Victor Dolipschi - lupte (greco-romane, categoria plus 100 kg), Vasile Iorga - lupte (libere, categoria 82 kg), Ileana Ienei, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Orban-Szabo - scrimă (echipe floretă), Ștefan Birtalan, Adrian Cosma, Alexandru Dincă, Cristian Gațu, Roland Gunesch, Gabriel Kicsid, Ghiță Licu, Dan Marin, Cornel Penu, Valentin Samungi, Werner Stockl, Virgil Talle, Radu Voina, Gheorghe Gruia, Constantin Tudosie- handbal masculin, Nicolae Rotaru - tir (armă liberă calibru redus, 60 de focuri, poziţia culcat)

Montréal 1976

Au trecut 48 de ani de la Olimpiada Nadiei. Fetiţa cu coadă şi zîmbet fotogenic a devenit o femeie care a împlinit 62 de ani în 2023, care are un copil şi un soţ. Dar pentru mulţi Nadia a rămas blocată în acel moment, în paginile albe ale unor cărţi şi în fotografiile alb şi negru. „Montréal 76 Olimpiada Nadiei Comăneci", scrisă de Romeo Vilara, ne ajută şi mai mult să păstrăm acea imagine în minte. Nadia nu are cum să îmbătrânească.

„Am intrat la Forum, în după-amiaza aceea, a lui 18 iulie, cu inima cât un purice. Tribunele sunt pline ochi. O lumină puternică inundă podiumul de concurs. Difuzoarele transmit o melodie săltăreaţă, în ritmul căreia, punctat de ropotele de aplauze ale celor 16.000 de spectatori, îşi fac apariţia gimnastele echipelor din grupa a IV-a", aşa a început totul.

Au urmat zecele Nadiei, uimirea şi greşeala electronică. „Rumoarea creşte şi în sală îşi face apariţia un grup de politişti. În mijlocul lor, abia văzută, Nadia. Priveşte nedumerită la tot ce o înconjoară, la această gardă de pretorieni sub protecţia cărora se află".

O mică româncă asaltată de jurnalişti din toate ţările. „Nadia cu o autoritate de autentică vedetă, pe care nici nu i-o bănuiam, ascultă atentă fiecare întrebare, chibzuieşte puţin şi apoi răspunde prompt". Întrebări peste întrebări şi răspunsuri scurte. „Şi discuţia ar fi continuat multă vreme, dar ziariştii şi-au dat seama totuşi că deşi e o mare vedetă, o mare campioană, Nadia Comăneci este totuşi un copil". Şi aşa va rămâne în mintea multora. La acest lucru ajută şi imaginile cu greu clare. Un eveniment istoric nu avea cum să nu rămână şi filmat.

Nadia n-a fost singura campioană olimpică. La cele trei medalii de aur şi la cele şapte note de zece s-a adăugat şi aurul kaiacistului Vasile Dîba. „

Valuri de căldură ne trec şi devin deodată un adevărat frison. Să fie Dîba cel care...? În partea a doua a cursei el se menţine în frunte. Dar nu ştim exact dacă mai este primul. Parcă nu...Se pare că ungurul este acum în frunte. Am putea lămuri rapid acest lucru dacă am privi imaginile de pe micul ecran. Dar privirile refuză pur şi simplu să se îndrepte spre ecranul multicolor căutînd, dimpotrivă, departe pe apele albastre.. Dîba vâsleşte cu îndârjire. Ceilalţi fac la fel, strâng din dinți şi trag tare (.. .) Linia de sosire marcată de balize albastre este aproape, aproape de tot. Vasile Dîba o trece primul".

Medaliile României la JO 1976

Aur

• Nadia Comăneci - gimnastică (individual compus, paralele, bârnă), Vasile Dâba - kaiac-canoe (K1-500 m)

• Simion Cuțov - box (categoria 60 kg), Simion Mircea - box (categoria plus 81 kg), Gheorghe Danilov, Simionov Gheorghe - kaiac-canoe (C2-1000 m), Teodora Ungureanu - gimnastică (paralele), Nadia Comăneci, Mariana Constantin, Anca Grigoraș, Georgeta Gabor, Teodora Ungureanu, Gabriela Trușcă- gimnastică (echipe), Ștefan Birtalan, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniță, Alexandru Folker, Cristian Gațu, Mircea Grabovski, Roland Gunesch, Gavril Kicsid, Ghiță Licu, Nicolae Munteanu, Cornel Penu, Werner Stokl, Radu Voina, Constantin Tudosie- handbal masculin, Gheorghe Berceanu - lupte (greco-romane, 48 kg), Nicu Gingă - lupte (greco-romane, categoria 52 kg), Ștefan Rusu - lupte (greco-romane, categoria 68 kg)

• Gheorghe Megelea - atleism (aruncare suliței), Alec Năstac - box (categoria 75 kg), Victor Zilberman - box (categoria 67 kg), Costică Dafinoiu - box (categoria 81 kg), Felicia Afrăsiloaie, Elisabeta Lazăr, Maria Micșa, Ioana Tudoran, Elena Giurcă, canotaj (4plus1 vâsle ), Vasile Dâba - kaiac-canoe (K1-1000 m), Malâhin Policarp, Serghei Larion - kaiac-canoe (K2-500 m), Nadia Comăneci - gimnastică (sol), Teodora Ungureanu - gimnastică (bârnă), Dan Grecu - gimnastică (inele), Roman Codreanu - lupte (greco-romane, plus 100 kg), Stelian Marcov - lupte (libere, 90 kg), Ladislau Simon - lupte (libere, plus 100 kg), Dan Irimciuc, Cornel Marin, Marin Mustață, Ioan Pop - scrimă (echipe sabie)

Moscova 1980

Oraşul imens a primit în 1980 Jocurile Olimpice. „Olimpiada 80. Jurnal de reporter", scrisă de Horia Alexandrescu, pictează între cele 367 de pagini oraşul imens. Moscova cu metroul său care avea 114 staţii. Acum sînt 185. „Străzile sunt foarte curate şi văzîndu-le ne amintim spusele unui confrate, potrivit cărora acest oraş-gigant este singurul din lume unde cantitatea de praf din aer a scăzut de şase ori faţa de 1948, în consecinţă cămaşa albă se menţine curată mai multe zile", acestea sunt primele impresii despre Moscova.

Se scria la maşini de scris Olivetti şi se transmitea în ţară prin telex şi prin telefon. Dacă Montréal '76 a fost Olimpiada în care Nadia s-a prezentat lumii, cea de la Moscova a fost a confirmării unei gimnaste imense. La 19 ani, Nadia îşi tunsese părul, crescuse în înălţime şi a urcat de două ori pe prima treptă. „E mai frumoasă ca niciodată", i-a spus atunci un ziarist olandez lui Horia Alexandrescu.

„Nadia se unduieşte ca o liană. În execuţia ei e atîta uşurinţă, atâta naturaleţe şi atâta măiestrie încât ţi-e greu să nu murmuri de uimire. Încheie exerciţiul la fel de bine cum l-a început, iar tribunele erup cerând zece". N-a fost zece şi a fost un întreg scandal, dar dincolo de asta cuvintele din carte sunt mărturia unor vremuri fantastice pentru gimnastica românească.

Eroii cărţi sunt mulţi şi povestea fiecăruia e plină de emoţie şi trudă. Poveştile de aur ale lui Toma Simionov şi Ivan Patzaichin, ale canotoarei Sandei Toma, ale tiristului Corneliu Ion şi cele al luptătorului Ştefan Rusu pot fi retrăite oricînd doar deschizând o carte ale cărei pagini miros a vechi.

Povestea istorică a meciului dintre URSS şi România la handbal masculin pare din alte vremuri şi chiar este. Deşi au fost conduşi la pauză cu şase goluri, românii au întors soarta partidei şi au câştigat acasă la campionii olimpici. „Vasile Stîngă aduce a... liliputan cu cei numai 189 de centimentri ai săi, Radu Voina pare un balerin, Maricel Voina un puştan". România a câştigat atunci cu 22-19.

„E greu de descris câtă bucurie a fost în echipa noastră, cât de calde au fost îmbrăţişările şi săruturile. Să-i învingi pe campionii olimpici la ei acasă şi asta tocmai tocmai în turneul olimpic într-un meci-cheie, după ce ai fost condus cu şase goluri, iată un lucru extraordinar reuşit de handbaliştii români". Pînă la urmă, România a luat bronzul, dar meciul acesta cu URSS rămâne povestea de spus după atîţia ani.

Medaliile României la JO 1980

Aur

• Toma Simionov, Ivan Patzaichin - kaiac-canoe (C2-1000 m), Nadia Comăneci - gimnastică (bârnă, sol), Sanda Toma - canotaj (schif simplu), Corneliu Ion - tir (pistol viteză), Ştefan Rusu - lupte (greco-romane, categoria 68 kg)

• Vasile Dîba, Nicuşor Eşanu, Ion Geantă, Mihai Zafiu - kaiac-canoe (K4-1000 m), Petre Capusta, Ivan Patzaichin - kaiac-canoe (C2-500 m), Nadia Comăneci - gimnastică (individual compus), Emilia Eberle - gimnastică (paralele), Nadia Comăneci, Rodica Duncă, Emilia Eberle, Melita Ruhn Dumitriţa Turner- gimnastică (echipe), Constantin Alexandru - lupte (greco-romane, categoria 48 kg)

• Dumitru Cipere - box (categoria 54 kg), Valentin Silaghi - box (categoria, categoria 75 kg), Vasile Dâba- kaiac-canoe (K1-500 m), Ion Bârlădeanu - kaiac-canoe (K1-1000 m), Olga Homeghi, Valeria Răcilă - canotaj (dublu vâsle), Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Maria Constantinescu, Elena Dobrițoiu, Rodica Frântu, Ana Iliuță, Marlena Zagoni-Predescu - canotaj (8 plus1 rame), Anghelache Donescu, Petre Roșca, Durnitru Velicu echitație (dresaj echipe), Melita Ruhn - gimnastică (sărituri, paralele), Ştefan Birtalan, Iosif Boroș, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniță, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Claudiu Eugen Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stângă, Lucian Vasilache, Neculai Vasilca, Radu Voina, Maricel Voinea - handbal masculin, Marius Căta-Chitigă, Valter-Corneliu Chifu, Laurențiu Dumănoiu, Günther Enescu, Dan Gîrleanu, Sorin Macavei, Corneliu Oros, Neculae Vasile Pop, Constantin Sterea, Nicu Stoian - volei masculin , Petre Dicu -lupte (greco-romane, categroia 90 kg), Vasile Andrei - lupte (greco-romane, categoria 100 kg)

Los Angeles 1984

„Întâi zărim ţărmul Pacificului, rotunjit şi calm ca malul unui lac de munte, iar alături, basm în bucăţele, panorama Los Angeles-ului ne taie respiraţia, risipindu-se fascinantă pînă la orizont. Cât vezi cu ochii din înălţimea cerului casă lângă casă şi stradă lângă stradă, furnicar nesfârşit aşternut neverosimil între Ocean şi depărtări, ca o plajă imensă cu câte un acoperiş pentru fiecare fir de nisip", aşa începe cartea lui Horia Alexandrescu despre Jocurile Olimpice de la Los Angeles, cea mai de succes ediţie a Jocurilor Olimpice pentru România, cu un total de 53 de medalii.

Aproape 300 de pagini în care se regăsesc poveştile fiecărei medalii. „În momentele acelea de supremă fericire, când fetele noastre se îmbrăţişau între ele şi, împreună, îşi îmbrăţişau tinerii antrenori, am tras cu coada ochiului spre tribuna oficială unde Nadia Comăneci, steaua olimpică de ieri, se ridicase în picioare şi-şi saluta compatrioatele cu gestul ei atît de specific în clipele de victorie. România era campioană olimpică pe echipe şi întreaga sală saluta cu sportivitate succesul fetelor noastre".

E doar una dintre poveştile de aur relatate de Horia Alexandrescu despre o ediţie a Jocurilor Olimpice care nu va mai fi, probabil, egalată niciodată în ceea ce priveşte numărul de medalii cucerite de România.

Cât vezi cu ochii din înălţimea cerului casă lângă casă şi stradă lângă stradă, furnicar nesfârşit aşternut neverosimil între Ocean şi depărtări - Olimpiada californiană

Medaliile României la JO 1984

Aur

• Doina Melinte - atletism (800 m), Maricica Puică - atletism (3000 m), Anișoara Cușmir-Stanciu - atletism (săritura în lungime), Ivan Patzaichin, Toma Simionov-kaiac-canoe (C2-1000 m), Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Stefan-Mihoreanu - kaiac-canoe (K4-500 m), Ecaterina Szabó - gimnastică (sărituri, bârnă, sol), Simona Păucă - gimnastică (bârnă), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Elena Grigoraș, Simona Păucă, Ecaterina Szabo, Mihaela Stănuleț - gimnastică (echipe), Petru Iosub and Valer Toma - canotaj (dublu rame), Valeria Răcilă - canotaj (schif simplu), Elisabeta Lipă, Marioara Popescu - canotaj (dublu vâsle), Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anișoara Sorohan, Titie Țăran - canotaj (4 plus 1 vâsle), Rodica Arba, Elena Horvat - canotaj (dublu rame), Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja, Florica Lavric - canotaj (4 plus 1 vâsle), Petre Becheru - haltere (categoria 82,5 kg), Nicu Vlad - haltere (categoria 90 kg), Ion Draica - lupte (greco-romane, categoria 82 kg), Vasile Andrei - lupte (greco-romane, 100 kg)

• Doina Melinte - atletism (1500 m), Vali Ionescu - atletism (săritura în lungime), Mihaela Loghin - atletism (aruncarea greutății), Ivan Patzaichin,Toma Simionov - kaiac-canoe (C2-500 m), Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Vasile Tomoiagă - canotaj (2 plus1 rame), Mihaela Armășescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu,, Viorica Ioja, Aneta Mihaly, Aurora Pleșca, Lucia Sauca, Doina Bălan, Marioara Trașcă - canotaj (8 plus 1 rame), Ecaterina Szabó - gimnastică (individual compus), Doina Staiculescu - gimnastică ritmică (individual compus), Gelu Radu - haltere (categoria 60 kg), Andrei Socaci - haltere (categoria 67,5 kg), Petre Dumitru - haltere (categoria 90 kg), Vasile Groapă - haltere (categoria 100 kg), Ștefan Tașnadi - haltere (categoria 110 kg), Ilie Matei - lupte (categoria 90 kg), Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monika Weber, Marcela Zsak - scrimă (echipe floretă), Corneliu Ion- tir (pistol viteză)

• Fița Lovin - atletism (800 m, Maricica Puică - atletism (1500 m), Cristieana Cojocaru - atletism (400 m garduri, Florența Crăciunescu - atletism (aruncarea discului), Mircea Fulger - box (categoria 63,5 kg), Costicǎ Olaru - kaiac-canoe (C1-500 m), Simona Păucă - gimnastică (individual compus), Lavinia Agache - gimnastică (sărituri), Dragomir Cioroslan - haltere (categoria 75 kg), Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boroș, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogărescu, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stângă, Neculai Vasilca, Maricel Voinea - handbal masculin, Anca Pătrășcoiu - înot (200 m spate), Mircea Frățică - judo (categoria (78 kg), Mihai Cioc - judo (categoria open), Ștefan Rusu - lupte (categoria 74 kg), Victor Dolipschi - lupte (categoria plus 100 kg), Vasile Pușcasu - lupte (categoria 100 kg), Alexandru Chiculiță, Corneliu Marin, Marin Mustață, Ion Pop, Vilmoș Szabo - scrimă (echipe sabie)