Articol de Eduard Apostol - Publicat vineri, 16 iulie 2021 09:58 / Actualizat vineri, 16 iulie 2021 18:03
Fundașul dreapta din lotul lui Villarreal face parte din selecționata României U23 pentru Jocurile Olimpice cu România la Tokyo și a mărturisit ce discuție a avut cu Unai Emery, cum e să se antreneze alături de campionii Europa League și de ce, stelist fiind în copilărie, îl plăcea pe Bănel Nicoliță.
Andrei Rațiu este românul care face parte din lotul campioanei Europa League, Villarreal. Tânărul fundaș dreapta are 60 de meciuri la formația secundă și o singură prezență în echipa “Submarinului galben”, în Europa League, în urmă cu doi ani, la meciul cu Valencia (0-2).
Încă nu a debutat în LaLiga, își așteaptă rândul, mai ales că Unai Emery l-a tot pregătit psihologic, după ce a decis să-l readucă de la Den Haag, unde fusese împrumutat. Apărătorul este de 15 ani în Spania, practic, este unul deai lor, cu toate că a mărturisit că niciodată nu s-a gândit să renunțe la a juca pentru naționalele României.
Fotbalistul de 23 de ani a plecat ieri spre Japonia, alături de naționala olimpică, fiind unul dintre jucătorii selecționați de Mirel Rădoi pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo.
- Andrei, emoții pentru participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo?
- În fotbal, emoțiile rămân la vestiare. Orice om are emoții, eu am pozitive. La fel ca și ceilalți colegi ai mei, visăm și muncim pentru o medalie. Va fi o experiență de neuitat.
- Cât mai așteptăm debutul tău în LaLiga?
-Sunt de 15 ani în Spania, de 11 ani la Villarreal. Am învățat că orice vis devine realizabil doar dacă muncești. Nimic nu vine gratis și de-a gata. Mă pregătesc ca nu cumva succesul sau debutul în LaLiga să mă prindă nepregătit.
- Ai început sezonul în Eredivisie la Den Haag, nu era mai bine dacă ai fi continuat acolo?
- În ianuarie 2021, când cei de la Villarreal m-au sunat să mă întorc acasă, după împrumutul la Den Haag, am acceptat din prima. Eram cel mai bucuros că mi se oferă posibilitatea de a fi alături de fotbaliști foarte buni. Apoi, am încheiat glorios, iar eu am putut să fiu la finala Europa League și să mă bucur alături de colegi. Am fost de multe ori în lot, mai am un an de contract, eu sper cât de curând să joc în LaLiga.
- Te-ai antrenat alături de Santi Cazorla, acum o faci alături de Pau Torres, Raul Albiol, Dani Parejo, Gerard Moreno și Paco Alcacer.
- Sunt oameni normali, eu nu sunt inferior, ei nu sunt superiori. Te tratează ca pe un coleg, nu au fumuri și există spiritul de echipă.
- Cu Unai Emery ai avut vreun dialog, particular?
- Mi-a spus că lucrez bine, că nivelul este în regulă și trebuie să așteptăm, să apară vreo oportunitate în timpul unei partide. Eu am căutat oportunitatea, doar că viața încă nu mi-a oferit-o. Nu pot decât să muncesc, simt că antrenorul îmi va acorda șansa atunci când se va ivi ocazia.
- Care este motto-ul tău?
- Trei lucruri mă ghidează în viață: să muncesc tot mai mult, să ajung tot mai sus în fotbal și să fiu tot mai împlinit alături de familie.
- Te simți mai spaniol decât român?
- Toată viața mea, practic, e în Spania. Doar ce mai am niște bunici în țară, la Aiud. Eu sunt și mă simt român, doar că locuiesc și trăiesc într-o altă țară. Nu m-am gândit niciodată să renunț la cetățenia română. Și vin cu drag la națională. Îmi doresc o performanță cu România mea, aș vrea tare mult o medalie, acum, la Jocurile Olimpice.
- Idolul tău?
- Ronaldinho îmi plăcea. Aș face schimb de viață cu el pentru o zi, să joc în tricoul Barcelonei, alături de acele staruri. Jucam și eu ca mijlocaș dreapta, probabil, de aceea mi-a plăcut mult de el. Dar e mai bine că am fost forțat și-am rămas fundaș dreapta, voi avea mai multe șanse de a mă afirma.
- Trei calități ale tale?
- Sunt puternic, stau bine fizic, alerg mult pe bandă, sunt un om de echipă.
- Unde te vezi peste 5 ani?
- Mi-aș dori să joc în LaLiga. Dacă nu se va putea, tot în Spania să rămân, în Segunda Division. Prefer să continuu aici decât să merg în altă țară. La Den Haag nu m-am adaptat foarte bine, cu vremea, cu limba, ca stil de viață, am stat pe loc.
“La mine talentul e 20 la sută, munca 80 la sută”
- Cât de ușor te adaptezi?
- Părinții mei au venit să muncească în Spania, lângă Zaragoza. Eu și fratele meu am rămas cu bunicii în Ardeal, vreo doi ani. Apoi, ne-am mutat alături de părinți. Nu pot spune că am avut o copilărie grea, ci una normală. Primul an a fost mai dificil, dar fiind copil m-am adaptat repede. Cu școala am dus-o până la 12-13 ani, apoi, antrenându-mă dimineața, am făcut cursuri particulare dupăamiază, apoi am lăsat-o, m-am dedicat fotbalului.
- Cât de greu este să reziști la nivelul la care ai ajuns?
- Am stat patru 4 ani la Villarreal B și am văzut că tot vin jucători, mai buni și mai buni, iar câteodată poate trebuie să ieși tu, să mergi la altă echipă sau să îți aștepți șansa, care nu se știe când va sosi.
- Cât e talent și cât e muncă la tine?
- Talent 20 la sută, muncă și transpirație 80 la sută. Dar cam asta se caută acum la fotbal. Talentați sunt cei de la Rio de pe plajă, dar nu ajung în LaLiga. “Mi-aș lua case să le închiriez”
- Cât timp aloci fotbalului?
- Șapte ore jumătate, opt ore pe zi. După antrenament, faci stretching sau sală pe cont propriu. Și cei de la nivelul meu, și vedetele fac program extra.
- Ce te gândești să faci cu banii câștigați din fotbal?
- Aș investi în Spania în case. Una a mea, altele să le împrumut, să le închiriez. Mi-ar plăcea la Valencia sau la Barcelona.
- Ce-ai alege într-o casă normală și o mașină de fițe?
- Clar, o casă. Accept o mașină normală, care să te ducă unde ai treabă. Iar acest lucru l-aș alege și dacă aș deveni milionar.
- Dacă ți se va ivi ocazia, ai reveni în România să joci la o echipă care să se lupte la titlu?
- Da, da, de ce nu?! Depinde de ce mi se va oferi.
- Când erai mic, cu cine țineai?
- Am ținut cu Steaua București. Întotdeauna. Acum, nu mai pătimesc deloc, chiar nu am timp să mă uit la meciurile echipei.
“Aș face față presiunii de la FCSB”
- Gigi Becali pune ochii pe tinerii fotbaliști, ai avut vreodată vreo ofertă de la el?
- Nu. Chiar nu știu.
- Ai rezista cu el? Tu calm, el coleric.
- Da, da, de ce nu?! Eu sunt cum sunt, nu am presiune deloc, mă focusez doar pe munca mea.
- Tu nu ai presiune, dar pune el.
- Da, înțeleg, dar nu știu dacă m-aș simți sub presiune.
- Care era fotbalistul tău preferat la vremea aceea?
- Mă uitam mult la Bănel Nicoliță, mai ales că și eu am început ca extremă dreaptă.
- Dacă tot ai spus că erai stelist în copilărie, tu faci diferența FCSB - CSA Steaua?
- Am văzut că s-au schimbat multe, dar nu știu să fac o diferență sau cum merge treaba acolo.
- Un fotbalist de care îți place din Liga 1?
- Mă uit la colegii de la națională, Moruțan și Olaru.
7meciuri de LaLiga le-a văzut de pe banca de rezerve a lui Villarreal, plus alte două în Europa League
Programul României la Tokyo:
- 22 iulie: Honduras - România (14:00, Kashima)
- 25 iulie: România - Coreea de Sud (14:00, Kashima)
- 28 iulie: România - Noua Zeelandă (11:30, Sapporo)
Citește alte știri despre Jocurile Olimpice:
Ce șanse avem să câștigăm medalii la Jocurile Olimpice? Analiza GSP, de la gimnastică la canotaj