Articol de Oana Duşmănescu - Publicat marti, 13 august 2024 10:37 / Actualizat miercuri, 14 august 2024 08:19
Prin vocea jurnalistei Leana S. Wen, Washington Post își exprimă și după încheierea Jocurilor Olimpice îndoiala asupra medaliilor câștigate de înotătorii chinezi la Paris, menținând astfel vii acuzațiile de dopaj în privința delegației asiatice.
„Pentru fanii înotului, așa cum sunt și eu, Jocurile Olimpice de la Paris vor rămâne în amintire pentru că americanca Katie Ledecky a devenit sportiva cu cele mai multe medalii din istorie și pentru că Leon Marchand, favoritul publicului, a cucerit patru titluri.
Din nefericire, este și ediția pătată pentru totdeauna de cele 12 medalii obținute de lotul Chinei, ai cărui sportivi nu au fost sancționați deși au fost depistați pozitiv la substanțe interzise”, scrie Wen.
Șase dintre medaliile de la Paris ale Chinei au fost obținute de Zhang Yufei, aflată printre cei 23 de înotători chinezi descoperiți pozitiv la trimetazidină (TMZ) înainte de Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde au fost lăsați să concureze.
Părerea americanilor - și nu numai a lor - este că WADA a trecut mult prea repede peste acest act de dopaj în masă al chinezilor, acceptând mult prea repede investigația deschisă de asiatici, a cărei concluzie a fost că sportivii descoperiți cu TMZ în sistem au mâncat toți din aceleași alimente contaminate.
TMZ - medicament care îmbunătățește performanța
„TMZ, un medicament pentru inimă, îmbunățește performanța și este interzis nu doar în timpul competițiilor, ci întotdeauna, din cauza faptului că crește rezistența organismului și grăbește procesul de recuperare.
Este aceeași substanță care a dus la cei patru ani de suspendare ai patinatoarei ruse Kamila Valieva. Dar Zhang nu a fost niciodată pedepsită”, scrie Washington Post.
„Autoritățile chineze, citând o anchetă realizată guvernul cu puteri polițienești, au susținut că Zhang și colegii ei au consumat TMZ fără să știe, într-un hotel unde mâncarea era contaminată cu această substanță.
Experții în doping, inclusiv oamenii de știință de la WADA, au spus că acest scenariu este unul foarte improbabil.
Dar deși WADA cere de obicei suspendare provizorie și anunță public când apar teste pozitive, niciunul dintre sportivii chinezi nu a fost suspendat”, mai scrie Washington Post.
De fapt, incidentul a fost gestionat într-o tăcere atât de mare încât însuși consiliul de conducere al acestui organism nu a știut de toată povestea aceasta până la începutul anului 2024.
„Nu este primul caz care se judecă în spatele ușilor închise, în directă contradicție cu reglementările WADA. Organizația a confirmat între timp că trei dintre cei 23 de sportivi depistați pozitiv la TMZ în 2021 fuseseră descoperiți dopați, în 2016 și 2017, cu o altă substanță interzisă, clenbuterol”, mai spune publicația de peste Ocean.
Toți înotătorii chinezi descoperiți dopați au fost „iertați” de WADA
Dar și acele cazuri au fost atribuite contaminării accidentale, așa că nu au fost dezvăluite în mod public și niciunul dintre sportivi nu a fost sancționat.
„Toți trei au concurat la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2021 și de la Paris 2024. Unul dintre ei, Wang Shun, a cucerit o medalie de bronz. O înotătoare, Yang Junxuan, a participat la probele de ștafetă și a obținut o medalie de argint și trei de bronz.
Un al treilea sportiv, Qin Haiyang, a luat parte la două probe de ștafetă - la una a luat argint, la cealaltă aur, în fața ștafetei SUA”, mai scrie autoarea.
În luna iulie, New York Times a adus la cunoștința publicului că, în 2022, alți doi înotători chinezi de top au fost depistați pozitiv la metandienonă, un steroid anabolizant folosit, de obicei, de practicanții culturismului.
Washington Post scrie: „La fel ca TMZ și clenbuterolul, metandienona aduce o suspendare obligatorie de patru ani, dar și anunțul public în privința cazului. În acest caz însă, cei doi sportivi au fost sancționați, dar, în mod straniu, pedeapsa a fost păstrată secretă și, în cele din urmă, anulată”.
Chinezii au în portofoliu multe povești despre contaminarea mâncării
Și cu acea ocazie autoritățile chineze au invocat contaminarea - de data aceasta era vorba despre niște burgeri mâncați la un restaurant din Beijing.
„Jurnaliștii de la postul TV german ARD au investigat să vadă dacă o astfel de poveste - cu contaminarea - ar fi posibilă”, scrie Wen. „Chinezii au acuzat că acea carne contaminată provenea din Noua Zeelandă sau Australia, dar ambele țări au reguli stricte de control în privința alimentelor.
Niciun sportiv din aceste țări nu a fost vreodată depistat dopat cu metandienonă pentru că ar fi mâncat carne. Nu este o substanță folosită în agricultură și zootehnie”.
He Junyi, unul dintre înotătorii care aveau metandienonă în organism în 2022, fusese descoperit pozitiv și la TMZ cu un an mai devreme.
O altă sportivă, Tang Muhan, a făcut parte din ștafeta chineză care a cucerit aurul și a stabilit un nou record mondial la Tokyo, în urmă cu trei ani.
„Sancțiunea acesteia pare să fi fost anulată exact la timp, astfel încât să poată concura la Paris, unde a câștigat medalia de bronz cu ștafeta”, subliniază Washington Post.
Asta în ciuda faptului că autoritatea chineză în materie de antidoping, CHINADA, a declarat că „are toleranță zero față de dopaj”.
La Jocurile Olimpice de la Paris 2024, înotătorii chinezi au refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor
La Paris, mulți înotători chinezi au refuzat dialogul cu ziariștii, pentru că așa au fost sfătuiți de conducerea lotului țării lor. Iar cei care au vorbit au fost „sfidători și defensivi”.
„De ce înotătorii chinezi sunt luați imediat la întrebări când înoată repede?”, a spus Zhang, care a luat 10 medalii olimpice de când a fost depistată pozitiv la TMZ.
„De ce nimeni nu a îndrăznit să-i ceară socoteală americanului Michael Phelps când a cucerit opt medalii de aur?”
„Diferența”, notează Washington Post, ”este că Phelps, la fel ca Ledecky, Marchand și numeroși alți sportivi, nu a fost niciodată descoperit pozitiv la o substanță interzisă.
Aceștia nu au nenumărați coechipieri care au fost prinși cu substanțe interzise, unii nu doar o dată, dar care au fost cumva absolviți, în ciuda împrejurărilor deloc credibile.
Deși e posibil ca unii dintre înotătorii chinezi să nu se fi dopat niciodată și să-și fi câștigat cursele olimpice în mod corect, și rezultatele lor sunt puse sub semnul întrebării.
Vor avea un asterisc lângă numele lor, indiferent dacă merită asta sau nu. Iar înotătorii de top de peste tot din lume se vor întreba mereu dacă nu cumva au pierdut în fața unor oameni care au păcălit sistemul, cu complicitatea autorităților”, își încheie Wen editorialul.