INTERVIU Ofurile „tricolorului” care a izbucnit în plâns după România - Noua Zeelandă: „Portarul lor a făcut meciul vieții” + „Opt ore de somn adunate în trei nopți”

• Justin Gafiuc, corespondentul Gazetei în Japonia, a fost la Sapporo și a urmărit pe viu meciul dintre România și Noua Zeelandă. La finalul partidei, a obținut reacții „la cald” din partea „tricolorilor”.
• Andrei Sîntean a fost marcat de ratarea calificării în sferturi, iar după meci a izbucnit în plâns, fiind cu greu consolat de coechipieri. 

- Andrei, ai ieșit în lacrimi de pe stadionul din Sapporo. A fost efectul dezamăgirii, presupun.
- Am intrat foarte montat pe teren, ne-am dorit enorm sa câștigăm, iar asta s-a văzut și în timpul partidei. La final, n-am putut să-mi stăpânesc lacrimile, fiindcă era un moment greu, o frustrare. M-am descărcat. Știam cât de important a fost acest meci, pentru noi, pentru România. Am simțit o energie extraordinară la începutul jocului, dar la fel de pozitiv eram și dacă rămâneam pe bancă la început.

- Am avut câteva ocazii, mingea n-a vrut să intre!
- Meritam din plin cele trei puncte cu care am fi ajuns în sferturile de finală. Sigur, și-au creat și ei câteva ocazii bune, a blocat Chindriș acel șut foarte periculos înspre final, dar erau momente în care nu mai aveam ce pierde, plecasem complet pe atac, fiindcă trebuia să marcăm. S-a văzut atitudine, dorință, asta nu poate nega nimeni. Cred că ieșim cu capul sus de la Olimpiadă. După accidentul cu Coreea de Sud, am demonstrat că suntem un grup puternic.

Andrei Sîntean: „Ce neșansă la ocazia lui Florescu!”

- Cum ai gestionat orele acelea după eșecul dur suferit cu Coreea?
- Am vrut să uit cât mai repede. După ce am ieșit din vestiar, m-am gândit că urmează un meci decisiv cu Noua Zeelandă și m-am focusat pe următoarea partidă. Din păcate, n-am reușit însă să trecem mai departe. Atunci când se întâlnesc două formații apropiate ca valoare, șansa are un rol mai important și poate face diferența. Vă dau exemplul ocaziei lui Florescu din prima repriză. În foarte multe cazuri când mingea deviază în bară de la portar se întoarce în spatele portarului și intră în plasă. S-a întâmplat acum pe dos. A trecut pe lângă poartă. Goal-keeper-ul lor și-a respins mingea aiurea cu Honduras, a gafat și la alt gol, dar cu noi a făcut probabil meciul vieții. Asta e!

- Cu ce rămâi după aventura de la Olimpiadă?
- O experiență incredibilă! N-am cuvinte să descriu emoțiile trăite. Am mai jucat pentru națională la U19, la U17, am fost la un pas de Europene cu U19, dar ce se întâmplă la Olimpiadă e cu totul aparte. Nu cred că voi mai simți vreodată sentimentul de pe durata Jocurilor. Mă refer la intensitate, la spirit, la grup. E absolut diferit. Plec din Japonia cu o stare amestecată. Și dezamăgire, și frustrare, pentru că puteam merge mai departe, dar și bucurie. Dacă mă întreba cineva în urmă cu o lună despre Jocurile Olimpice, n-aș fi putut anticipa nimic din ce s-a întâmplat. Cu toate problemele pe care le-am avut, rămâne în spate o plăcere fantastică de a fi fost parte la acest eveniment.

Andrei Sîntean: „Opt ore de somn adunate în trei nopți”

- Apropo de probleme. Rădoi a evocat inclusiv dificultățile de adaptare la fusul orar, la alimentație.
- Nu vreau să găsesc scuze. E vorba doar despre anumite detalii care au creat tot cadrul acestei Olimpiade. Așa e, cu somnul a fost complicat. Eu dormeam o noapte opt ore, când eram efectiv dărâmat de oboseală, nu mai puteam sta în picioare, iar în altele am adunat opt ore în trei nopți consecutive. Dar nu ne-am plâns niciodată, eram gata să mergem la antrenamente și dacă nu închideam ochii un minut.

- Meniul?
- E greu să împaci o delegație de aproape 40 de oameni. Se putea și mai bine, dar depinde, până la urmă, de gusturi. A fost și mâncare asiatică, dar și paste sau pui. Diferă însă mult felul de a le găti și de aici poate inconfortul pentru unii.

Andrei Sîntean: „Aș scrie un best-seller despre Olimpiadă”

- După tragerea la sorți, primul impuls al tuturor a fost să califice Noua Zeelandă un adversar facil. A fost însă exact echipa care ne-a oprit traseul olimpic!
- Genul de echipă care poate bate pe oricine și o poate încasa de la oricine, oricând. O echipă serioasă, cu jucători foarte buni, precum Wood, care vine din Premier League. Incomozi! Ne-am luptat, ne-am dăruit, dar când mingea refuză efectiv să intre în poartă n-ai ce face.

- Ce titlu ai da unei cărți despre ce ai trăit la Olimpiadă?
- O experiență nebună! Ar fi atâtea episoade pe care le-aș putea povești, încât ar ieși un best-seller. Sunt un tip adaptabil la situații extreme, le gust, așa că, din acest punct de vedere, m-am simțit pe un teritoriu interesant.

Andrei Sîntean: „M-am detașat de problemele din țară”

Andrei vorbește și despre perioada sensibilă traversată: retrogradare cu Hermannstadt, multă vreme rezervă la club, acum frustrarea ratării calificării din grupa olimpică. „E apăsător să treci prin atâtea chestiuni înlănțuite, dar trebuie să facem o distincție clară. Una e ce s-a întâmplat la Sibiu, alta e povestea din Japonia. 

În țară vedeți cum e, tinerii români n-au loc de străini, dar când se ajunge la ananghie tot de noi trag. Dar la lot am încercat să mă detașez total de problemele din țară, mai ales că această convocare a venit ca o surpriză. Nu eram inițial chemat. Dar din momentul în care am ajuns la Mogoșoaia m-am setat exclusiv pe națională, dorind să dau tot ce e mai bun pentru România”, a explicat Sîntean.

Vreau să intru direct în pâine după ce revin acasă. Am avut destulă vacanță înainte de Olimpiadă. Dacă mă întrebați acum, mă întorc la Sibiu, mai am un an de contract, și-au exprimat dorința de a continua. Dar știți cum e: în mercato se poate întâmpla orice.

Dacă privim strict din perspectiva faptului că nu am marcat niciun gol, ci doar autogolul cu care am învins Hondurasul, putem spune că am suferit în principal în atac. Dar am prezentat un fotbal destul de bun și corect e să luăm în considerare și circumstanțele acestei Olimpiadei.

- Andrei Sîntean, România U23

116 minutea jucat Sântean la Olimpiadă: 22 cu Honduras (rezervă), 34 cu Coreea de Sud (rezervă) și 60 cu Noua Zeelandă (titular)

Citește mai multe știri despre naționala olimpică de fotbal:

Cornel Dinu, după eșecul României la Tokyo: „Pe mine un lucru m-a mirat!”

Concluziile trase de „tricolori” după România - Noua Zeelandă 0-0: de la „Atât s-a putut” la „Ieșim cu capul sus!”