Vremea schimbării » Luminiţa Paul scrie despre decizia lui Roger Federer de a încerca o altă rachetă

Cînd ai obţinut totul într-un domeniu, e greu să te rupi de obişnuinţă. În cazul lui Roger Federer, totul înseamnă 17 titluri majore, incluzînd Marele Şlem al carierei, 302 săptămîni petrecute pe prima poziţie a clasamentului mondial şi mai bine ne oprim aici, altfel textul acesta va fi o interminabilă înşiruire a recordurilor elveţianului. Se poate reclama absenţa Cupei Davis din palmares ori a medaliei olimpice de aur la simplu, însă, înglobate în uriaşul malaxor al realizărilor carierei sale, acestea sînt seminţele negre care nu ajung niciodată la suprafaţă. Omul acesta poate umple singur un album cu ceea ce a reuşit în tenis.

Totuşi, unul dintre recordurile aproape imposibil de bătut care-i aparţin, cel al sferturilor de finală consecutive reuşite în concursurile de Grand Slam, s-a oprit la 36 o dată cu Wimbledonul acestui an. Pentru prima dată în 10 ani, Roger a coborît pe locul 5 în clasamentul mondial, într-un sezon ajuns la jumătate în care el are un turneu cîştigat, o altă finală jucată şi o semifinală de Mare Şlem, la Australian Open. Mii de jucători ar da orice pentru asemenea rezultate. Pentru cineva cu un palmares atît de copleşitor însă cum e cel al lui Federer, standardele sînt departe de a fi atinse.

Şi atunci, ce faci? Ai aproape 32 de ani, mai puţin de o lună pînă la aniversarea ta, şi ştii, simţi, crezi că viaţa ta în tenis poate continua la un nivel înalt. Doar că pe undeva, cumva, trebuie să faci o schimbare. Sau poate doar o ajustare. Altfel te împotmoleşti, cu tot talentul, toată graţia şi toată istoria scrisă de tine. Aşa că Roger a decis să încerce o altă rachetă. De fapt, una, tot Wilson Pro Staff, evaluată la 176 de euro, dar cu un cap al rachetei mai mare, trecînd de la 90 de inci la 98. I s-a sugerat această modificare de mai mult timp, cîştigurile posibile fiind, în primul rînd, o mai mare marjă de eroare, dar şi forţă şi efect superioare. Murray are 98 la Head-ul său, în timp ce Djokovici, tot Head, şi Nadal, Babolat, au chiar 100 de inci.

Acum doi ani, elveţianul admitea că a făcut cîteva încercări, dar n-a fost convins sau n-a avut niciodată timp suficient pentru teste. Acum, există brusc un sens al urgenţei. Poate de aceea a şi ales să-şi augmenteze programul pe anul acesta cu două turnee care nu erau prevăzute iniţial, Hamburg şi Gstaad, pe zgură. Ca să testeze noua unealtă. Ca să intre pregătit în importantul sezon de hard american. Acum ceva vreme, unul din idolii lui Roger, Pete Sampras, care a jucat tot timpul cu o rachetă avînd cap de 85 de inci, recunoştea că regretă încăpăţînarea de atunci. "Eram opac, mintea mea îmi spunea că pot juca doar cu racheta mea", spunea Pete în Sports Ilustrated.

Aşa că Federer acţionează diferit. Nimeni şi nimic nu-i garantează că, alegînd altă rachetă, va cîştiga încă 3 sau 5, sau 7 turnee de Mare Şlem. Va şti însă că a încercat, că a avut puterea şi, poate, înţelepciunea de a ieşi din rutină cînd aceasta nu i-a mai oferit confort.