Cehul care a dus Timişoara în Europa după 16 ani

Dusan Uhrin vorbeşte despre vestiarul lui Poli, vraful de casete pe care le vizionează zilnic şi scandalurile din fotbalul românesc.

– Domnule Uhrin, cum decurge o zi la Timişoara?
– Mă trezesc devreme, la 7:30. Beau o cafea şi ci­tesc pe internet noutăţile, mai ales pe site-urile din Anglia. Mi se par cele mai complete. În plus, mă ajută să în­văţ limba engleză mai bine. Apoi merg la stadion, cu o oră şi ju­mă­ta­te înainte de antrenament, pentru ca totul să fie pregătit pînă cînd a­jung băieţii. După prînz, studiez casete.

– Cam cîte meciuri urmăriţi într-o zi?
– Depinde. În general, trei-pa­tru. Aproximativ 25 de meciuri pe săp­tămînă. Le fac şi jucătorilor mici mon­taje de cîte 20 de minute din par­tide, ca să ştie fiecare ce are de făcut.

– Şi cînd vă relaxaţi ce faceţi? Gătiţi?
– Nu ştiu să gătesc. Doar în ca­zuri de forţă majoră. De obicei mă­nînc acasă şi prefer pastele. Iar cînd mă relaxez, mă mai uit la filme. La pos­turile româneşti alte lucruri de ca­litate nu prea sînt. Mai degrabă pre­fer un meci. O dată pe săptă­mî­nă mergem toţi cei din staff şi ju­căm fotbal. Urmăresc şi Formula 1, mă atrage, chiar dacă nu am nici un favorit.

“Prea multe scandaluri”

– Spuneaţi într-un interviu că presa din România este ca un masaj. La ce vă refereaţi?
– Că e o mare presiune. Ziarele te otrăvesc tot timpul. Mie mi-e totuna, dar parcă sînt prea multe scan­da­luri. O dată eşti sus, a doua zi eşti jos.

– Vreun moment amuzant din vestiar vă amintiţi?
– Anul acesta nu prea am rîs. Dar sînt multe lucruri distractive în ves­tiar. Mi-a plăcut cum am fost tratat de jucători de ziua mea. Am primit şi steagul Cehiei şi atunci am simţit că sîntem uniţi.

– Vă opreşte lumea pe stradă să vă dea sfaturi?
– Zilnic! În primul rînd, mă întreabă dacă rămîn la Poli. Sînt un bun ascultător şi am marele avan­taj că nu înţeleg întotdeauna ce-mi spun oamenii. La noi se zice că fie­ca­re ceh e antrenor. Aşa e şi aici. Fa­nii îmi spun pe cine să scot din echi­p­ă, pe cine să introduc. Unii chiar mi-au trimis scrisori cu primul unsprezece. Nu mă deranjează deloc, chiar mă amuză.

– Aţi pierdut jucători impor­tanţi în cursul sezonului, McKain e primul exemplu.
– Pe McKain, Poli l-a ajutat mult. El a cîştigat foarte mulţi bani la Timişoara şi nu cred că a pro­ce­dat corect. Nu cred că a dat înapoi a­tît cît a primit. Nu vorbesc de pa­si­u­ne, pasiunea nu ţine de bani. Trebuie să arate ceva, să rea­li­zeze ceva şi apoi să-şi dorească să plece.

– Ce s-a întîmplat cu Cînu?
– Excluderea lui Cînu nu s-a datorat doar avertismentelor, deşi pri­mea foarte uşor chiar şi car­to­na­şe roşii. De multe ori a scăpat uşor. Cred că el îşi dorea să plece, chiar dacă a semnat o prelungire a contractului. Vă asigur că nu a fost suspectat de blat, dar unele lucruri trebuie să rămînă nespuse...

– Pe Ionel Ganea l-aţi ier­tat pentru incidentul din tur?
– Nu ne-a ajutat acel incident. Pe noi, ca echipă. Să ştie toţi jucătorii că nu voi mai to­lera aşa ceva! Pe Ganea l-am iertat atunci, pentru că am consi­de­rat că merită o şansă, fiind un jucător foarte bun, de care aveam nevoie. Dar, gata! Nu mai accept abateri.

Îi place de Rapid

– V-aţi gîndit vreo secundă să renun­ţaţi?
– Nu! Nu neg că au fost mo­men­te dificile şi situaţii grele, dar n-am vrut nici o clipă să renunţ. De pildă, nu înţeleg de ce am avut atîţia accidentaţi. Ne-au costat scump unele absenţe. Poate am greşit recuperarea, pregătirea, nu-mi dau seama, dar încerc să aflu.

– Cum comentaţi scandalul în care e implicată Steaua?
– Greu de spus! În Cehia a fost un scandal asemă­nă­tor, iar acei oameni nu mai lucrează în fot­bal. Asta în­seam­nă corupţie, indiferent pentru ce dai bani jucătorilor ad­verşi. În Cehia, au avut însă dovezi clare şi au fost judecaţi. Aici nu ştiu dacă există probe.

– Ce echipă v-a impresionat în acest sezon?
– Rapid, chiar dacă a avut fluctuaţii. Îmi plac foarte mult jucătorii de acolo.

– Ce vă doriţi pentru următorul an?
– Acum am vrut să construim o echipă şi să clădim un grup. În anul viitor însă, ne dorim din nou performanţă şi să ieşim în Europa, dar nu ştiu dacă va mai fi de ajuns locul 6.

“Toată lumea mă întreabă dacă mă lupt pentru titlu. Spuneţi-mi şi mie, de cîte ori a cîştigat Poli acest titlu? Niciodată? Atunci de ce aşteptaţi asta de la mine?”

“Nu se poate face performanţă dacă nu reuşeşti să ai an de an acelaşi grup de jucători care să evolueze împreună”

“Cred că fotbalul ceh şi cel românesc sînt aproximativ la acelaşi nivel valoric, dar am văzut că aici este o concurenţă mai mare între cluburi”

57 de goluri a marcat Poli cu Uhrin pe bancă, timişorenii avînd cel mai bun atac din Liga I.

14 puncte din 24 posibile a cucerit Poli cu CFR, Steaua, Rapid şi Dinamo fiind singura echipă din Liga I ce nu a pierdut în faţa granzilor.

Cot la cot cu jucătorii

În cantonamente, chiar dacă nu ţinea mereu pasul cu fotbaliştii, Uhrin alerga cel puţin un kilometru pe zi a­lă­turi de elevii săi. În plus, avea program separat alături de secunzii săi, dar şi de preparatorul fizic, nemenajîndu-se nici un pic. Uhrin a fost nevoit deseori să strîngă din dinţi, resimţind dureri puternice la genunchiul stîng, chiar şi la 18 ani după accidentarea care i-a pus capăt carierei de jucător.