Apusul campionilor » Zi neagră pentru Andrunache şi Susanu: au terminat pe locul cinci în proba de doi rame

Mai sînt mai bine de 50 de minute pînă la finala olimpică de la doi rame, în care vor lua startul Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu. Nu sînt văzute de specialişti cu şanse la medalii. Sînt campioanele olimpice, dar toată lumea spune că vîrsta le va trăda. Geta are 35 de ani, iar Viorica aproape 36.

Vîntul bate ca la balamuc!
Condiţiile atmosferice contează enorm la canotaj. La Eton, pe Eton Lake, nu e o zi tocmai propice. E înnorat, stă să plouă, şi bate vîntul. Din ce parte? Dumnezeu ştie. Acum bate din faţă, acum te împinge de la spate, mai mergi cîţiva metri şi-ţi face freza pe stînga. Se trag semifinalele de la doi rame masculin.

În serii, neozeelandezii Hamish Bond şi Eric Murray au stabilit cel mai bun timp din toate timpurile: 6:08,50! În semifinale tot ei conduc, dar timpul e cu totul altul. Cîştigă semifinala lor cu 6:48,11. Aproape 40 de secunde diferenţă! "Îţi dai seama cît de tare bate vîntul?", îmi spune un britanic de lîngă mine, care tocmai a rămas fără protecţia ecranului de la masa presei. I-o zburase vîntul :D

Tufte nu prinde finala
20.000 de spectatori au venit şi azi la concursul de canotaj, deşi în program nu sînt decît trei finale. Restul, curse de calificare şi finale B, C, D care nu contează. Încep semifinalele la simplu masculin. E interesant. Cei mai puternici canotori din lume iau startul. Între ei, dublul campion olimpic, norvegianul Olaf Tufte, neozeelandezul Drysdale, britanicul Campbell, campionul ceh Synek.

Tofte e pe culoarul 1. Şi începe cursa, dar nordicul parcă merge cu spatele. Rămîne mult în urmă. Trece ultimul linia de sosire. Pare însă mulţumit. Ridică din umeri. Conaţionalii săi din presă au venit să-l intervieveze. La 36 de ani, a fost ultima cursă pentru marele viking.

Pistruiata şi dinţoasa
Gata cu vikingii, cu englezii şi cu toate naţiile pămîntului! Începe cursa noastră. Pentru ea am făcut o oră şi jumătate cu autobuzul, din Londra. Geta şi Suzi pe 1, englezoaicele Glover şi Stanning pe 3, lîngă românce sînt americancele, Hendershot şi Zelenka, neozeelandezele, campioanele mondiale sînt pe 5, iar pe 4 australiencele. Nemţoaicele pe 6, ele nu contează. A început şi ploaia!

Britanicele pornesc ca din puşcă. Au deja trei secunde după primii 500 faţă de neozeelandeze. Fetele astea sînt incredibile! Nu au pierdut nici o cursă în 2012. Româncele nu au un start prea bun. Sînt pe 5, dar faţă de locul 2 au de recuperat doar 67 de zecimi. Infim. Insesizabil. Urmăreşti cursa pe monitor, nu ai cum să vezi la doi kilometri depărtare. La 1000 de metri, pistruiata Glover şi dinţoasa Stanning sînt de-a dreptul enervante. Au 7 secunde faţă de românce, care au urcat pe 4. E clar, pentru aur nu mai contăm. Măcar să luăm o medalie.

Vîrsta din buletin
Sub o secundă pînă la locul 3, după australience. Pe următorii 500 de metri se trage tare. Noua Zeelandă are stroc de 36 de bătăi pe minut, americancele au cea mai mare viteză, 16 km pe oră. Româncele, din păcate, pierd trena. Vîrsta din buletin îşi spune cuvîntul. Au 10 ani peste englezoaice, 16 peste americance. La vîrsta lor, şi ele erau campioane olimpice.

Ne pierdem pe drum. Glover şi Stanning se îmbrăţişează în barcă. E prea frig să facă şi o baie! Australia e pe doi. Ausie! Foto-finish pentru locul 3. Cîştigă neozeelandezele. Ale noastre pe 5. După Atena şi Beijing le făcuserăm statuie. Acum le-am dat jos de pe soclu. E ziua cînd campionii au apus. Mai întîi Tofte, acum Andrunache şi Susanu. Şi a stat şi ploaia.

CLASAMENT
1. Helen Glover / Heather Sanning (M.Br) 7:27,13
2. Kate Hornsey / Sarah Tait (Aus) 7:29,86
3. Juliette Haigh / Rebecca Scown (N.Zl) 7:30,19
4. Sara Hendershot / Sarah Zelenka (SUA) 7:30,39
5. Georgeta Andrunache / Viorica Susanu (Rou) 7:37,67
6. Kerstin Hartmann / Marlene Sinnig (Ger) 7:42,06

Andrunache: "Atît am putut! Ne pare rău că i-am dezamăgit pe mulţi!"

Georgeta Andrunache a plîns în hohote la finalul cursei. "Acum am simţit pentru prima dată gustul înfrîngerii. E foarte amar!"

Cursa s-a terminat, dar româncele nu-şi fac apariţia. "Fug de declaraţii!", spune unul dintre jurnalişti. Într-un tîrziu le reperăm. Au mai făcut o cursă de revenire, pe culoarele de antrenament de la Eton. Îşi duc apoi barca în hangar.

Susanu e întîmpinată de un oficial. O pune să semneze nişte hîrtii. "E clar, a luat-o la doping!". O să mai avem de aşteptat. Tot cu noi stă şi secretarul general al COSR, Ioan Dobrescu. Vine Geta. Dobrescu o strînge în braţe.

Canotoarea plînge în hohote, nu se poate stăpîni. Pe sub ramele ochelarilor de vedere, lacrimile curg nestingherite. Cere un şerveţel şi vine la declaraţii.

- Geta, ce s-a întîmplat cu voi?
(Lacrimile iar îşi fac apariţia. Mai întîi în colţul ochilor şi apoi pe obrajii transpiraţi)
- Atît am putut azi. Am venit pe locul 5, ne-am fi dorit aurul, măcar o medalie, dar atît am putut. Le mulţumim celor care au fost alături de noi şi ne cerem scuze în faţa tuturor că i-am dezamăgit! Ştiu că erau aşteptări mari de la noi, eram campioane olimpice, dar... atît am putut.

- V-a incomodat ceva, vîntul, culoarul?
- Nu, nimic! S-a spus că noi am făcut strategii ca să luăm startul de pe culoarul 1. Să fim serioşi, culoarul 1 e cel mai dezavantajat! Nu am făcut nici o strategie. Am tras cît am putut, de la prima la ultima lovitură. Vîntul? A fost vînt contră puternic, dar pentru toată lumea. Ne temeam să nu fie lateral şi nu a fost. Nu trebuie să găsim scuze.

- Vă reproşaţi ceva?
- Nu, cred că am făcut tot ceea ce ne-a stat în putinţă. Am lăsat acasă familiile, copiii, am făcut sacrificii. (Se îneacă de plîns. Îşi şterge nasul) Am muncit mai mult decît am făcut-o înainte de Beijing şi de Atena. Nu a fost de ajuns. Vîrsta, pauza făcută probabil că şi-au pus amprenta.

- Regreţi acum că aţi revenit?
- Dacă aş fi fost în faţa televizorului, aş fi regretat că nu sînt în bancă. Aşa, nu regret. Şi eu, şi Viorica am crezut că mai putem obţine o medalie, să mai urcăm o dată pe podium, să mai luăm un aur. Rămînem însă cu o finală olimpică. Uitaţi-vă că locurile 2 şi 3 de la Beijing nu au mai reuşit să se califice în finală!

- Eraţi cele mai experimentate...
- Degeaba ai experienţă dacă nu mai poţi.

- E cea mai neagră zi din cariera ta?
- Da, e cea mai neagră. Ne-am fi dorit să ieşim altfel din canotaj. Mă bucur că am practicat acest sport minunat, vedeţi, vorbesc deja la trecut, şi sper ca fetele mai tinere de acum să poată să ne egaleze şi să ne depăşească performanţele.

- Crezi că au şanse la 8 plus 1?
- Îmi doresc din tot sufletul ca ele să ia o medalie. Să aibă tărie şi forţă, să lupte! Să rămînă canotajul românesc acolo unde a fost de mult timp.

"Dacă nu se face ceva la nivelul sportului românesc, va fi grav. E greu cînd te uiţi ce au alţii, ce aparatură, ce baze. Noi am rămas cu brînca ursului şi cu vitamina E" (Georgeta Andrunache)

5 medalii olimpice de aur a obţinut Andrunache în carieră: două la Sydney 2000, două la Atena 2004 şi una la Beijing 2008. Tot în China a mai cucerit un bronz

Susanu: "E dureros că ieşim din canotaj cu acest rezultat"

Viorica Susanu şi-a adus aminte că a intrat în canotaj pe locul 6 şi a terminat pe locul 5. Între aceste rezultate a intercalat însă patru medalii olimpice de aur.

Viorica a venit la interviuri la o oră după coechipiera sa, Georgeta Andrunache. A trebuit să stea la doping. Avea şi ea ochii roşii, probabil de la plîns, dar în faţa presei şi-a stăpînit dezamăgirea. A rîs uneori, dar e rîsul acela nervos, care nu-ţi face plăcere.

- Viorica, ce mai e de spus după o astfel de cursă?
- Cred că acum cuvintele sînt de prisos. Atît am putut azi, ne pare rău, dar timpul nu-l putem da înapoi.

- Vă aşteptaţi la o astfel de cursă în care să nu puteţi face faţă ritmului impus?
- Nu ne aşteptam. Noi, la Snagov, scosesem timpi buni, dar în canotaj timpii nu se pot compara. Sînt condiţii diferite, de la o cursă la alta, de la un loc la altul.

- Îţi pare rău că ai ales în 2010 să revii în canotaj după ce în 2009 ai născut o fetiţă?
- Dacă eram acasă, îmi părea rău că nu am venit, acum să-mi pară rău că am revenit? Noi am făcut tot ce e omeneşte posibil, ne doream încă o medalie.

- Aţi revenit pentru bani, pentru premiile anunţate?
- Nu ne-am gîndit o clipă la bani, la premii. Am venit că aşa am simţit noi, că mai putem, că mai urcăm o dată pe podium. Ei bine, ne-am înşelat.

- De ce îţi pare cel mai rău acum?
- De cei care şi-au pus speranţe în noi şi de faptul că ieşim aşa din canotaj. Noi eram obişnuite doar cu podiumurile, şi acum acest loc 5 doare, doare rău.

- Te vei retrage?
- Normal! Dar după Campionatele Europene din luna septembrie. Dacă tot am ajuns pînă aici, mai rezistăm un pic. Orice sportiv are şi eşecuri, nu sîntem roboţi, dar acest eşec a venit în cel mai nepotrivit moment.

- Aţi simţit vreun moment că puteţi urca pe podium, în cursă?
- Cu gîndul acesta am pornit. Eu nu am văzut nici ce fac adversarii, fiind dreptace, şi pe culoarul 1, vedeam doar tribunele. Dar, trebuie să recunoaştem, adversarele au fost clar mai bune.

- Îţi aduci aminte de cînd nu aţi mai luat un loc 5 într-o finală la o competiţie de anvergură?
- Da! La prima mea cursă cu Geta, la Campionatul Mondial din 1999. Am ieşit pe 6, dar ne-am calificat la Olimpiadă.

4 medalii de aur şi una de bronz a cucerit Susanu în carieră, la Jocurile Olimpice. A participat la 6 ediţii, de la Atlanta 1996 pînă la Londra 2012

Antrenorul le ia apărarea
Tehnicianul Mircea Roman, cel care le pregăteşte pe Andrunache şi Susanu de dinainte de Sydney 2000, nu a avut nici un cuvînt de reproş la adresa elevelor sale. "Nu e un sfîrşit de carieră pe care l-am fi dorit, dar asta este. Fetele astea au scris istorie pentru România, trebuie să fim alături de ele. Eu cred că şi-au făcut datoria, au dat tot ce au putut", a spus Roman, cel care a recunoscut că "adversarele au fost o clasă peste vizavi de viteza de înaintare".

Lipă a plîns pe marginea lacului
Preşedintele FRC şi comandantul CS Dinamo, Elisabeta Lipă, a plîns la finalul cursei de la Londra, "Nu-mi pot explica ce s-a întîmplat, nu-mi imaginam. Nu pot să cred", a spus fosta mare canotoare. "Dă-o dracu de strategie, în finală mai ai strategii? Ele trebuia să tragă mai tare, de ce strategii mă întrebaţi acum?!", a spus Lipă. Ea speră că măcar barca de 8 plus 1 să ia azi medalie, pentru că altfel va fi dezastru.

Singura şansă
Barca de 8 plus 1 a României e ultima speranţă a canotajului de a se întoarce de la Londra cu medalie. Australia, Olanda, Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie şi România sînt cele şase finaliste în cursa care va avea loc azi, de la ora 14:30, pe lacul Eton. România e creditată cu şansa a treia, la egalitate cu Olanda, dar în spatele SUA şi Canadei. Tot azi, de la ora 12:10, ia startul în semifinale şi barca de patru rame masculin.