SPECIAL GSP De la Barcelona la Rio » Cum a evoluat sportul olimpic din România după căderea comunismului

Au trecut 30 de ani de la Revoluție, perioadă în care România s-a transformat. Sportul românesc și-a schimbat și el fața, trecând prin diverse etape. Jocurile Olimpice reprezintă un etalon la nivel mondial, iar din 1989 încoace s-au scurs șapte ediții ale celei mai importante competiții planetare. De la Barcelona 1992 până la Rio 2016, trendul a fost unul descendent, iar sportul ”tricolor” și-a pierdut strălucirea, cauzele fiind multiple. Iată cum s-au scris poveștile acestor ani.

BARCELONA 1992

• Delegație: 179 sportivi: 71 fete, 108 băieți
• Medalii: 4 de aur, 6 de argint, 8 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 14

Ediția de la Barcelona a fost prima după Revoluție, iar România a participat cu 179 sportivi, dintre care 71 de fete și 108 de băieți. Zestrea delegației ”tricolore” a fost de 18 medalii. Una dintre cele mai strălucitoare a fost cea a Elisabetei Lipă într-una dintre cele mai grele probe din canotaj, cea de schif simplu. Canotajul a mai câștigat un aur prin băieții din barca de patru rame cu cârmaci, Iulică Ruican, Viorel Talapan, Dimitrie Popescu, Nicolae Țaga și Dumitru Răducanu.

Tot de Barcelona se leagă și obținerea ultimei note de zece la nivel mondial. Gimnastica olimpică perfectă începuse în 1976, la Montreal, cu nota de 10 a Nadiei Comăneci, pe care tabela electronică nu a putut-o reda, arătând doar cifra 1.00. Cea care a pus punct final epocii acestei note a fost o altă gimnastă din România. Lavinia Miloșovici încheia finala de la sol cu 10. Asta după ce, la sărituri, tot ea câștigase aurul olimpic.

„Milo”, cum o strigau colegele și antrenorii, era definiția gimnastei complete care nu a lipsit de pe podium la nici o competiție importantă la care a participat între 1991 și 1996. Lavinia cucerise medalia de bronz și la individual compus, fiind la doar 50 de sutimi de primul loc.

+11 FOTO

ATLANTA 1996

• Delegație: 168 de sportivi: 69 de femei, 99 de bărbați
• Medalii: 4 de aur, 7 de argint, 9 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 14

În timp ce cetățenii încercau să se adapteze noii realități, sportivii români au concurat la Atlanta, o ediție a centenarului, iar palmaresul ”tricolor” s-a ridicat la 20 de distincții. Vârfurile de aur au fost floretista Laura Badea, canotoarele Constanța Pipotă Burcică și Camelia Macoviciuc și cele din barca de 8 plus 1 și gimnasta Simona Amânar.

Sportul care a adus atunci cele mai multe medalii a fost gimnastica. Sub bagheta lui Octavian Belu și a Marianei Bitang, micuțele din România au cucerit un aur prin Simona Amânar la sărituri, două medalii de argint prin Simona Amânar la sol și Gina Gogean la individual compus și cinci de bronz prin Simona Amânar și Lavinia Miloșovici la individual compus, prin Gina Gogean la sărituri și bârnă și cu echipa. "Cele 8 medalii pe care le-am adus în țară le apreciez a fi un rezultat remarcabil în condițiile în care în care în America s-a făcut o campanie împotriva noastră pregătită cu minuțiozitate. Am luat medalii mult mai multe decât alte delegații cu pretenții", spunea atunci Octavian Belu în Gazeta Sporturilor. Băieții au adus și ei cu două medalii de argint grație lui Marius Urzică și Dan Burincă la cal cu mânere și inele.

SYDNEY 2000

• Delegație: 145 de sportivi: 74 de femei, 71 de bărbați
• Medalii: 11 de aur, 6 de argint, 9 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 11

A fost cea mai de succes ediție a Jocurilor Olimpice pentru România din cei 30 de ani care au trecut de la Revoluție. Cei 145 de sportivi au concurat în 116 probe din 16 sporturi. Iar bilanțul a fost spectaculos, 26 de medalii și locul 11 în clasamentul națiunilor. În același timp, o ediție complicată, cu emoții contrastante, baleind între bucuria frenetică și mâzga scandalurilor de dopaj. Uneori, cele două laturi s-au împletit.

- prezențele pe podium cele mai numeroase au fost la gimnastică, feminin și masculin, unde fetele au câștigat aurul pe echipe și la individual compus, iar băieții au punctat prin Marius Urzică la cal cu mânere. De concursul la individual compus se leagă și cel mai trist episod din istoria olimpică a României, atunci când Andreei Răducan i-a fost retrasă medalia câștigată la individual compus din cauza unei pastile de Nurofen

- Mihai Covaliu devenea primul campion olimpic din România la sabie și al treilea din istoria scrimei românești după floretiștii Ionel Drâmbă (1968) și Laura Badea (1996)

- Diana Mocanu a fost una dintre vedetele delegației, ea reușind la doar 16 ani să devină prima campioană olimpică a înotului românesc, impunându-se la 100 și 200 m spate

- canotajul a livrat din nou, în cele două zile ale finalelor de la Sydney International Regatta Centre, româncele au început cu titlul la 2 rame, prin Georgeta Andrunache și Doina Ignat, apoi a urmat victoria bărcii de 2 vâsle categorie ușoară, Constanța Burcică și Angela Alupei, și barca de 8 plus 1, care continua ce începuse în 1996

- Gabriela Szabo și-a împlinit cariera cu aurul de la 5000 m. "Titlul olimpic e ceva fantastic, dar m-aș fi bucurat pentru orice medalie. Îmi pare bine totuși că a ieșit așa", spunea Gabi

- tot din Australia datează și ultimul titlu olimpic la kaiac-canoe, cel adus de Florin Popescu și Mitică Pricop la canoe dublu 1000 de metri

- pe lângă cazul Andreei Răducan, delegația României condusă atunci de Ion Țiriac a trebuit să treacă și peste cele ale halterofililor Traian Cihăreanu și Mihai Mateaș și al atletei Mihaela Melinte.

ATENA 2004

• Delegație: 108 sportivi: 50 de bărbați, 58 de femei
• Medalii: 8 de aur, 5 de argint, 6 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 14

După Sydney, una dintre cele mai fructuoase ediții din istorie pentru tricolor. Jocurile reveneau la origini. În Europa și, mai ales, în Grecia, la Atena, acolo unde se desfășuraseră în 1896 primele JO moderne. Pretențiile continuau să fie mari pentru România, care a deplasat la o oră și un pic de zbor 108 sportivi, una dintre cele mai restrânse delegații. Prezențele pe prima treaptă a podiumului au venit din 3 sporturi, gimnastică, înot și canotaj. S-au numărat premiere, dar și dezamăgiri. La final însă, au rămas eroii și poveștile lor.

A fost ultimul concurs olimpic în care România a dominat concursul de la gimnastică, adunând șase medalii de aur din opt posibile. Cătălina Ponor a fost vedeta, iar echipa a urcat pentru ultima oară pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Camelia Potec și-a înfrumusețat și ea cariera, cucerind medalia de aur, când nimeni nu se mai aștepta, în proba de 200 m liber.

La fel ca la Sydney, canotajul a adus trei medalii de aur pentru România. Și în aceleași probe, 2 rame, 2 vâsle categorie ușoară și 8 plus 1. Au diferit doar un pic componențele bărcilor.

BEIJING 2008

• Delegație: 102 Sportivi: 62 de femei, 40 de bărbați
• Medalii: 4 de aur, 1 de argint, 4 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 17

Ediția de la Beijing marchează momentul în care palmaresul României începe să poată fi numărat pe degetele de la cele două mâini. Atletismul, gimnastica, judoul și canotajul au adus aurul. Constantina Diță, Sandra Izbașa, Alina Dumitru, Georgeta Andrunache și Viorica Susanu sunt numele pentru care a cântat imnul în Asia. Victoria Constantinei Diță, 38 de ani pe atunci, a fost una istorică pentru că a venit la maraton. "Românca a contrazis dictonul conform căruia «valoarea nu așteaptă numărul anilor». Și-a oferit la 38 de ani titlul olimpic la maraton", a scris imediat Agenția France Presse. E un record care cu greu va putea fi doborât în viitor.

LONDRA 2012

• Delegație: 105 sportivi: 50 de femei, 55 de bărbați
• Medalii: 2 de aur, 5 de argint, 2 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 27

Tirul și gimnastica au strălucit la Londra grație lui Alin Moldoveanu și Sandrei Izbașa. O ediție la care palmaresul României a numărat tot nouă distincții, ca la Beijing.

Sandra Izbașa a devenit la Londra cea mai în vârstă campioană olimpică din gimnastica românească. Împlinise deja 22 de ani când a câștigat aurul la sărituri, într-o sală, O2, plină de steaguri tricolore! În plus, Sandra le egalase pe Nadia Comăneci și Simona Amânar, singurele gimnaste campioane olimpice la două ediții diferite: Nadia Comăneci (1976, 1980), Simona Amânar (1996, 2000), Sandra Izbașa (2008, 2012). Într-o finală apăsată de ratări, românca a avut nervii cei mai puternici.

Echipa feminină de gimnastică a urcat și la Londra pe podium. A fost a 10-a medalie consecutivă pentru "tricolore", o tradiție începută cu generația Nadiei, în 1976. Au fost trei titluri olimpice, patru medalii de argint și tot atâtea de bronz. Cătălina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Sandra Izbașa și Diana Chelaru au depășit China, chiar dacă au fost învinse de SUA și Rusia. Aici s-a încheiat o istorie, care cu greu va putea fi reluată.

RIO 2016

• Delegație: 97 de sportivi: 63 de femei, 34 de bărbați
• Medalii: 1 aur, 1 argint, 2 de bronz
• Locul în clasamentul pe medalii: 47

Prima ediție din istorie organizată în America de Sud a fost pentru România cea mai săracă în materie medalii de la cea din 1952, când s-au cucerit un aur, un argint și două medalii de bronz, la fel ca și în Brazilia. Delegația României a trecut prin toate: agitație, emoții și așteptare. Prima medalie a venit după șase zile de întreceri. Și a fost una de aur. Una născută din eșec, din suferință, din revoltă, din spirit de echipă și din valoare. Spadasinele Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop și Loredana Dinu au trăit periculos, frumos și spectaculos ziua de 11 august 2016, învingând SUA, Rusia și China.

Horia Tecău și Florin Mergea au cucerit prima medalie pentru tenisul românesc, fiind învinși în finală de spaniolii Rafael Nadal și Marc Lopez. Cele două medalii au fost însoțite de bronzul canotoarelor din barca de 8 plus 1, care a venit ca o gură de aer pentru sportul care avea o zestre imensă la JO, dar care suferise mult în 2012. Și de cel al lui Albert Saritov, sportivul naturalizat, care a definitivat palmaresul României, chiar în ultima zi de întreceri. Pata pe obrazul ”tricolor” a fost reprezentată de descalificarea lui Gabriel Sîncrăian, halterofilul care cucerise bronzul la categoria 85 de kilograme, din cauza dopajului.

Palmares România la Jocurile Olimpice din 1989 încoace

Palmares la ultimele cinci ediții ale JO din perioada comunistă