Articol de Adrian Florea, Liviu Manolache - Publicat vineri, 07 februarie 2020 09:21
Pe 7 februarie 1984, România disputa un meci de pregătire la Alger, în compania formaţiei gazdă, Algeria. Lipsit de aportul dinamoviştilor, lăsaţi acasă pentru a pregăti duelul cu Dinamo Minsk (1-1, 1-0), din „sferturile” Cupei Campionilor, Mircea Lucescu profită de ocazie şi debutează doi tineri de mare perspectivă. Pe ambii îi aruncă în luptă în acelaşi minut, 81.
Primul dintre e Dorin Mateuţ. Are doar 18 ani şi jumătate, dar impresionase deja la Corvinul. Îl înlocuieşte pe un monstru sacru al momentului, Aurel Ţicleanu, aflat probabil în cea mai bună perioadă din carieră, atât la Craiova, cât şi la naţională.
Al doilea e Marius Lăcătuş. La 20 de ani fără două luni, Lăcă era la al treilea sezon în Divizia A. Unul dintre ele la Steaua, care începuse să pună bazele formidabilei trupe ce avea să defileze prin Europa în partea a doua a anilor '80. În acel minut 81, cel ce avea să devină „Fiara” l-a substituit pe un alt "uriaş" al Băniei, Rodion Cămătaru.
Interesant e că, deşi istoria reţine că debutul celor doi a fost în acea remiză cu Algeria (1-1), Mateuţ şi Lăcătuş nu erau la primul contact cu reprezentativa de seniori! Cu doar câteva săptămâni mai devreme, amândoi jucaseră în turneul sud-american în care Il Luce a mers pentru a pregăti Euro 1984.
La Guayaquil şi Curitiba, România disputase patru amicale: 2-0 cu Polonia, 1-2 cu Chile, 3-1 cu Ecuador şi 0-3 cu Brazilia. Marius evoluase în toate aceste partide, cu Polonia marcase chiar un gol!, în vreme ce Dorin fusese trimis pe gazon în prima şi în ultima dintre confruntări.
Şi atunci, de ce acele meciuri nu apar în palmaresul internaţional al celor doi? În respectivele jocuri de verificare, adversarii nu folosiseră primele garnituri, ci selecţionate olimpice sau divizionare, motiv pentru care FIFA nu le-a omologat.
Algeria - România 1-1
Alger, 07 februarie 1984
Stadion: Olympic. Spectatori: 15.000
Au marcat: Bencheikh (80') / Guendouz (73' - autogol)
România: Vasile Iordache (Steaua) - Nicolae Negrilă (U Craiova), Gino Iorgulescu (Sportul), Costică Ștefănescu (U Craiova), Nicolae Ungureanu (U Craiova) - Aurel Țicleanu (U Craiova) / 81' Dorin Mateuț (Corvinul), Ladislau Boloni (ASA Tg. Mureș), Gheorghe Hagi (Sportul) / 81' Romulus Gabor (Corvinul), Michael Klein (Corvinul) - Rodion Cămătaru (U Craiova) / 81' Marius Lăcătuș (Steaua), Ilie Balaci (U Craiova). Selecționer: Mircea Lucescu
Arbitru: Tighilt (Algeria)
21 de trofeeare Lăcătuş în CV, toate cucerite cu Steaua: 10 titluri de campion, 6 Cupe ale României, 3 Supercupe ale României, Cupa Campionilor Europeni şi Supercupa Europei
83 de selecțiia strâns "Fiara" pentru prima reprezentativă, în perioada 1984-1998. A înscris 13 goluri
3e numărul turneelor finale la care a participat Marius: CM 1990, CE 1996, CM 1998
4 trofeea câştigat Mateuţ, toate cu Dinamo: 1 titlu de campion, 1 Cupă a României, 1 titlu de golgeter în Divizia A şi Gheata de Aur a Europei (43 de goluri, în '89)
56 de selecțiişi 10 goluri are Dorin la naţionala de seniori, în perioada 1984-1991
„Cu Hagi am avut o frumoasă rivalitate, dar și o mare prietenie. Eu am debutat înaintea lui în Divizia A, el a făcut pasul la prima reprezentativă cu câteva luni înaintea mea. Apoi, pe Gică l-a ferit Dumnezeu de accidentări grave și a putut juca până la 36-37 de ani, eu a trebuit să mă las la 30...”
Dorin Mateuț
„Nici acum nu ştiu de ce nu m-a luat Puiu în America!”
Mateuţ vorbeşte despre marele regret al carierei, absenţa de la Mondialul din 1994.
- Domnule Mateuţ, vă mai amintiţi debutul în naţională?
- Crezi că aşa ceva se poate uita? Statistica spune că a fost într-un amical cu Algeria, chiar dacă jucasem şi înainte, inclusiv contra Braziliei...
- Aşa e, doar că partidele din acel turneu sud-american n-au fost contabilizate.
- Ştiu. La un moment dat mi-au dispărut mai multe selecţii şi goluri. Acum câte figurez că am?
- 56 cu 10.
- Mdaaa, ştiam că am vreo 15 reuşite sub tricolor... Nu mai contează. Important e că niciodată nu m-am făcut de râs, niciodată lumea nu mi-au reproşat că nu mi-aş fi dat silinţa.
- Nu e ciudat că după 1991 n-aţi mai fost niciodată convocat? Aveaţi 26 de ani şi jucaţi în Spania, la Zaragoza.
- Da, e un mare mister şi acum pentru mine. Am fost pe teren la remiza din Bulgaria, 1-1, care ne-a făcut să ratăm prezenţa la Euro '92, după care, gata!, naţionala a devenit un capitol încheiat.
- Mircea Rădulescu a fost demis la scurt timp după aceea, iar selecţioner a fost numit Cornel Dinu. Un dinamovist, care vă ştia bine.
- Da, Procuroru'... Nu ştiu ce să zic, nu vreau să dezgrop morţii, însă am suferit mult că nu eram băgat în seamă. Nici de Dinu, nici de Puiu Iordănescu, ulterior. Şi acum mă gândesc cum ar fi fost să particip la Mondialul din America...
- Chiar, de ce n-aţi făcut parte din lot?
- Habar n-am! În '93-'94, eram la Reggiana. Evoluam constant alături de staruri precum Claudio Taffarel, Paulo Futre, Luigi De Agostini, Michele Padovano... Şi într-o competiţie, Serie A, care era ca un mini-campionat mondial, toate marile vedete erau atunci în Italia.
- Şi? Nimic, niciun semn de la Iordănescu?
- Ba da. Prin primăvara lui '94, a şi venit să mă vadă la un joc sau două. Mi-a transmis că mă are în vedere şi că mă va anunţa. M-a anunţat. Cum v-a anunţat şi pe voi...
- Apoi a intervenit o gravă accidentare şi..
- Şi cam gata a fost cariera mea! În 1994, la 29 de ani, în loc să fi făcut parte din Generaţia de Aur, am spus practic adio fotbalului. Am mai încercat să trag de mine, m-am întors la Dinamo, apoi m-am dus la Sportul, însă nimic nu mai era ca înainte.
1 turneu finalare Mateo în palmares, CM 1990
1 titlude "Fotbalistul anului" a câștigat Mateuț, în 1988. Atunci, în ierarhia finală i-a devansat pe Hagi, Belodedici, Lăcătuș și Sabău
Citește aici toate poveștile din seria RetroGSP!
)
)
)
)
)
)
)
