CORESPONDENȚĂ DIN JAPONIA Promisiunea Biancăi Ghelber după calificarea în finală: „Pot mai mult! Cineva acolo Sus e mândru de mine”

• Marian Ursescu, șeful departamentului sporturi de la Gazeta Sporturilor și unul dintre reporterii GSP prezenți la Tokyo, a asistat la probele de atletism și relatează cum s-a trăit calificarea în finală.
• Finala are loc pe 3 august, start la ora 14:35 (ora României).

În imensitatea Stadionului Olimpic din Tokyo, doar furnicarul de pe pistă și de pe gazon iese în evidență. Sunt atleții care se pregătesc să intre în concurs, arbitri, voluntari. O parte a arenei e scăldată în soare, o altă parte e la umbră. Săritoarele în lungime sunt fericite. Sunt pe partea unde nu ajung razele cu văpaie.

Trei românce intră în sesiunea de dimineață la atletism: săritoarele în lungime Florentina Iușco și Alina Rotaru și aruncătoarea cu ciocanul Bianca Ghelber. Cele două atlete sunt în grupe diferite, dar se sare concomitent la cele două gropi de nisip de pe pista stadionului. 

Treaba merge repede. Fetele mai sunt oprite când se dă startul în serii la 3.000 de metri obstacole, dar și când are loc festivitatea de premiere la aruncarea discului, masculin, acolo unde Alin Firfirică a ocupat locul 17, cu 61,90 metri.

+5 FOTO

Reușite modeste la săritura în lungime

Baremul pentru calificare la lungime este de 6.75 metri. Dar cele mai bune 12 rezultate merg în finală. Iușco are în acest an un 6.73, la Internaționalele României. Sigur ar fi calificată dacă reușește un altfel de rezultat. 

Numai că hunedoreanca de 25 de ani sare 6.19 la prima încercare, o depășește pe a doua, iar la a treia scoate doar 6.36 metri. Se așează pe bancă, își pune capul în palme și plânge.

În grupa B, Alina Rotaru sare ceva mai bine. 6.46 metri din prima. Mai pune un centimetru la a doua. 6.51 metri la a treia. Cât o fi concursul de slab, nu e încercare de calificare. Și într-adevăr, este doar pe 17. I-au lipsit, totuși 9 centimetri. Opt fete au reușit baremul, patru s-au calificat în ordinea performanețelor.

Bianca Ghelber aruncă progresiv

Dincolo, plasa de la sărituriI e în soare. Bianca Ghelber, fosta campioană mondială de junioare, marea speranță a aruncărilor românești, la un moment-dat, aruncă a treia în grupa B. Prima grupă a fost mai de dimineață. Se pot face niște calcule.

Nu e rea prima reușită: 69,78 metri. Peste ce reușise la precedentele două ediții de Jocuri Olimpice la care fusese sportiva născută la Roman. La Beijing ea aruncase ciocanu la 68,21 metri, iar la Londra la 68,34 metri. La Rio de Janeiro a lipsit. Tocmai o născuse pe Victoria, fetița ei de 6 ani. „Ea e cea mai mare Victorie a mea", îi place atletei să spună.

La a doua încercare a mai pus peste un metru: 70.80 metri. Bianca merge lângă tribune. Primește câteva indicații. Vine ultima serie și românca e pe 12. 70.80 la egalitate cu bielorusa Malișciuk. Intră în țarcul de aruncări, face patru piruete și aruncă bila de oțel de patru kilograme. Zboară, zboară. Bianca nici nu respiră. 

„Bravo, Bia! Ești calificată!", se aude din tribună. Se măsoară. 71,72 metri. Da, nu mai poate pierde calificarea. E pe locul 11.

Oamenii la care s-a gândit Bianca Ghelber

Zâmbește. Ridică brațele și se gândește la trei persoane. Prima e fetița Victoria care e sigur mândră de mama sa, apoi antrenoarea ei, Mihaela Melinte, recordmenul României, care probabil că acasă a luat în brațe televizorul. 

Și a treia persoană este un om drag ei, care nu mai este: Dan Serafim. Cel supranumit „părintele aruncătorilor" din România, a trecut la cele veșnice exact acum un an, din cauza unei insuficiențe renale. E omul care i-a fost alături la Beijing, la Londra. Cel care a crezut în ea. 

„Probabil că acolo, undeva Sus, el zâmbește. E mândru de mine. Mă rog la Dumnezeu să-mi dea putere și forță pe mai departe.

Cu Bianca ne revedem în finala de pe 3 august, start la ora 14:35 (ora României).

+5 FOTO

Bianca Ghelber: „Pot mai mult! E jumătate din ce pot. Sper să ajung între primele 8!"

Bianca Ghelber este foarte fericită. Vrea să facă o finală de neuitat și să nu se mai vorbească de ea doar la trecut

- Bianca, spune-ne cum a fost concursul!
- A fost un concurs destul de tare. Pentru mine este o realizare mare. Mi-am dorit foarte mult să intru în finala de 12, mai ales la Jocurile Olimpice.

- Ai pus totul în ultima aruncare?
- Da, ultima aruncare a foste cea mai bună. Mi-am pus acolo toată forța mea. Tehnic nu a fost sută la sută cea mai bună, dar finalul a fost OK, am dat 71,72 metri și sunt în finală. Asta e cel mai important.

71.72 metria reușit să arunce Bianca Ghelber la ultima încercare. Primele ei evoluții au măsurat 69.78 și 70.80 metri

- Dacă tehnic nu a fost maxim, să înțelegem că poți mai mult?
- Sigur pot mai mult, e jumătate din ce pot! Vom vedea în finală, sper să mă simt bine. Și acum m-am simțit bine, dar în finală cred și sper că voi veni în primii 8. Asta îmi doresc. Nici nu am avut emoții, am fost puternică și optimistă, emoțiile nu m-au deranjat absolut deloc.

- Cu o zi înainte de concurs a fost ziua fetiței tale. Ea te-a ajutat?
- Da, a fost ziua fetiței mele, Victoria, a făcut 6 ani. Ea este victoria mea cea mai mare, sunt fericită că m-am calificat și sper să-i aduc victoria cea mai mare în finala de 12. Abia aștept să o strâng în brațe, dar mai am ceva treabă pe aici, prin Japonia.

73.52 metrie recordul personal stabilit de Bianca Ghelber

76.07metri e recordul național stabilit de Mihaela Melinte, acum antrenoarea Biancăi Ghelber

Visul meu de a ajunge într-o finală olimpică mi s-a împlinit. Acum voi da tot ce pot pentru a termina cât mai sus. Eu imi doresc să vin cât mai în față și pe podium dacă s-ar putea 
- Bianca Ghelber

Citește mai multe știri de la Jocurile Olimpice: 

Cum au trăit Florentina Iușco și Alina Rotaru calificările de la săritura în lungime: „Măcar copilașul meu să fie mândru de mine pentru că știu că o să fim criticate” vs. „Mi-a lipsit cred un pic de noroc!”

Ce înseamnă, de fapt, problemele de sănătate mintală acuzate de Simone Biles: definiția înfiorătoare a „tremuriciului”