VIDEO EXCLUSIV Alin Stoica, răspuns emoționant pentru tatăl său, care i-a cerut public iertare: „Mulți ani nu puteam să-l văd la față. A fost un șoc emoțional. L-am iertat, dar m-a durut foarte tare”

Fostul jucător de la Anderlecht spune că l-a iertat pe căpitanul Stelei ’86 și consideră că adevăratul vinovat pentru șocul care i-a marcat cariera este impresarul Ioan Becali.

Acum o lună, în timpul emisiunii Prietenii lui Ovidiu”, Tudorel Stoica - liderul Stelei ’86 - a avut un moment în care a fost copleșit de emoție. Surprinzător, Stoica a ținut să-i ceară public iertare fiului său, Alin, pentru faptul că s-a amestecat într-o decizie importantă din cariera acestuia, decizie care i-a afectat ulterior viața:

EDITORIAL

Părintele Tudorel și alți părinți

Tudorel Stoica: „M-am băgat peste băiatul meu și am greșit. Îmi reproșează și el, îmi reproșez și eu”

„Eu m-am băgat peste băiatul meu și am greșit. Îmi reproșează și el, îmi reproșez și eu. M-am băgat chiar dacă am vrut să fac bine. Îmi cer scuze în fața lui Alin că l-am sfătuit prost. Și familiei mele și celor de la Anderlecht. Îmi pare rău! E o rană care nu se va închide niciodată! După ce-a plecat de la Anderlecht a devenit Iuda și din momentul ăla cariera lui a luat-o în jos, chiar dacă era un jucător foarte iubit”. 

Am vrut să fac bine și am făcut mai mult rău. Toate lucrurile bune s-au șters și din cauza asta îmi reproșez. Dacă rămânea la Anderlecht, era și acum acolo, probabil avea și o familie și era fericit. Acum el e nefericit .

- Tudorel Stoica, la „Prietenii lui Ovidiu”

Tudorel Stoica se referă la un episod petrecut în vara lui 2002. Fiul său avea atunci 23 de ani, juca de șase sezoane la Anderlecht Bruxelles și era considerat unul dintre cei mai promițători tineri fotbaliști din lume.  În sezonul care tocmai se încheiase, Alin Stoica marcase 4 goluri în Liga Campionilor, contra lui Real Madrid, Leeds United, Lazio și Dinamo Kiev.

În acea vară, tânărul Stoica a decis să plece gratis de la Anderlecht la marea rivală FC Bruges, iar Tudorel Stoica își reproșează influența avută în luarea deciziei. Fiul său a urmărit emisiunea și, la o lună distanță, a decis să iasă și să explice culisele transferului controversat din vara din 2002. 

Culise transferului gratis al lui Alin Stoica între Anderlecht și Bruges. Și tentația banilor

În direct la GSP Live, Alin Stoica a susținut că nu tatăl său este de fapt vinovat pentru decizia de a pleca la Bruges: 

„Tu chiar crezi că a decis el să plecăm de la Anderlecht și să plecăm la Bruges? Și mie îmi e greu pentru că trebuie să vorbesc despre niște persoane, despre “«Șoferul» (n.r. - Ioan Becali) și «Baterie» (n.r. - Victor Becali). M-a durut că taică-miu a luat toată vina pe el.  Mi se pare incorect. Chiar dacă a greșit, el nu a greșit voit. Eu nu trebuia să plec niciodată de la Anderlecht. Am plecat din cauză ăluia (n.r. - Ioan Becali). Nu mă puneți să-i pronunț numele”. 

În acea vară, Alin Stoica era la final de contract cu Anderlecht. Clubul din Bruxelles i-a făcut o ofertă de prelungire, însă jucătorul nu a acceptat, sfătuit de impresari. Legea Bosman era încă proaspătă, iar fotbaliștii aflați la final de contract și agenții lor începuseră să înțeleagă avantajele salariale ce puteau decurge în urma unui transfer gratis: 

„Problema e că la banii ăia Anderlecht nu putea să dea comision acelei persoane”

„Anderlecht voia să mai prelungim un an, să nu mă piardă gratuit. El le-am cerut niște bani pe care Anderlecht mi dădea. Acel impresar nu știe despre asta. Domnul Michael Verschueren, directorul sportiv, mi-a propus. Problema e că la banii ăia Anderlecht nu putea să dea comision acelei persoane (n.r. - Ioan Becali).

Acea persoană nu avea niciun interes să semnez prelungirea. Calcă pe cadavre, nu are sentimente. La un meci, a venit domnul Verschueren și mi-a zis: «Aline, spune-i persoanei respective să nu se mai agite atâta că rezolvăm». Bine, dacă aveam altă vârstă i-aș fi spus: «Hai în birou să semnăm!». Fără impresar. Oricum, nu aveam contract semnat cu acea persoană. Eram cu el datorită prieteniei lui cu tatăl meu”. 

În timp ce negocierile cu Anderlecht stagnau, alte cluburi se interesau de tânărul talent care se remarcase în Liga Campionilor. 

Înainte de emisiune, Alin Stoica le-a trimis jurnaliștilor Gazetei un schimb de mesaje cu impresarul israelian Ronny Rosenthal care confirma interesul lui Kevin Keegan, care în vara lui 2002 erai manager în Premier League, la Manchester City. 

Alin Stoica spune: „L-am întrebat pe Ronny de ce nu a vrut ăla (n.r. - Ioan Becali) să merg la City. A zis că a cerut bani și pentru frati-su, «Baterie». I-am și zis în glumă lui Ronny: «Voia bani și bunica mea din România». 

Ce a spus Ioan Becali la negocieri pentru transferul lui Alin Stoica

În acel moment, au început negocierile cu FC Bruges, marea rivală a lui Anderlecht. Povestește Stoica: „Am mers la Bruges, ne-am întâlnit pentru tratative. Eram cu ăla (n.r. - Ioan Becali), ne-am pus la masă și la un moment dat a spus fără să mă întrebe nimic: «Alin trebuie să câștige suma asta!». Eu am tăcut din gură. «Bine, mă, dacă vreți așa…parcă jucați voi».

Era o sumă cu puțin mai mult decât îmi dădea Anderlecht. Am ajuns la președinte acasă, la Michel Van Maele, și le-am zis că nu semnez pentru 50.000 de euro în plus. Ei aveau totul aranjat, comisioanele pregătite, nu le-a căzut bine. Directorul lor sportiv mi-a zis că mă ajută cu transferul ăsta. «Cu ce mă ajutați?» Eu am ajuns în situația asta din cauza persoanei de lângă mine. Eu aveam oferte, dar nu îi era lui bine”.

VIDEO Alin Stoica: „Nu trebuia să plec niciodată de la Anderlecht! Am plecat din cauza lui Giovanni Becali”

Stoica nu a semnat imediat cu FC Bruges. El spune că Ioan Becali a venit cu alt plan: „Am plecat la Hannover, unde voiau să-l ducă și pe Adrian Ilie. Vrăjeală. Până la urmă l-au dus pe Gică Popescu, deși Hannover îl voia pe Iencsi. Era acolo un director sportiv spaniol, fusese la Deportivo La Coruna. Până la urmă nu s-a rezolvat nimic nici la Hanovra”. 

Telefonul decisiv al lui Tudorel Stoica

În timp ce Stoica aștepta un transfer profitabil, perioada de mercato intra în ultimele două săptămâni. Era deja 15 august 2002:  „Taică-miu stătea pe la birou pe la ăia (n.r. - la firma fraților Becali). Eu știu ce-i spuneau ei acolo…?! Cu două săptămâni înainte de încheierea perioadei de transferuri, mă sună taică-miu: «Tati, e bine totuși! Să mergem la Bruges, mai sunt două săptămâni!». Eram un copil, în capul meu era că nu o să mai găsesc echipă după alea două săptămâni”. 

Fără să știe, acel telefon avea să-i marcheze fiului său viața.

Povestește Alin Stoica:  „M-a sunat și m-a convins să merg la Bruges. El voia să facă bine, probabil intrase și el în panică. Începuseră campionatele deja. Asta își reproșează el și asta i-am reproșat și eu. Nu trebuia să mă sune! Dar ce vină a avut el că ăla (n.r.- Ioan Becali) nu a vrut în altă parte? Nu-și lua ăla comisioanele. Mi-a scos milioane de euro din buzunar”.

Pe 21 august 2002, FC Bruges anunța marea lovitură. Tânărul fotbalist român Alin Stoica era transferat de la „dușmanii” din Bruxelles, iar clubul nu făcea un efort financiar salarial extraordinar. 

„Mi-au dat același salariu ca la Anderlecht”, susține Stoica.

9 trofeeare Alin Stoica în Belgia: 3 titluri cu Anderlecht (2000, 2001) și FC Bruges (2003), două Cupe ale Ligii (2001 - Anderlecht, 2004 - FC Bruges) și 4 Supercupe (două cu Anderlecht, două cu FC Bruges)

Noua sa echipă avea să câștige titlul la finele acelui sezon, dar pe 23 martie 2003 s-a petrecut episodul care l-a făcut pe Alin Stoica să realizeze adevăratele consecințe ale transferului între două rivale. FC Bruges a mers în deplasare pe stadionul Constant Vanden Stock și a fost zdrobită de Anderlecht cu 5-1.

Alin Stoica a intrat în minutul 61, la scorul de 4-1, iar pe imaginile aflate încă pe internet se poate observa un val de ură îngrozitor îndreptat împotriva sa de foștii suporteri de la Anderlecht: 

„Pentru mine a fost un șoc emoțional puternic. De atunci, nu am mai fost eu. Încă de la încălzire tot stadionul era împânzit cu mesaje de «Stoica Iuda». M-au huiduit, m-au înjurat de familie. Asta a fost durerea mea.

Eu am crescut acolo și lumea m-a iubit foarte mult. Să vezi publicul ăla care îmi scanda numele înainte…a fost un șoc emoțional, m-a enervat din suflet. De mic am fost un tip mai sensibil. A fost un șoc, dar nici eu nu mă așteptam să fie atât de mare.. De asta i-am reproșat lui taică-miu că nu trebuia să mă sune. A fost o durere mare”. 

Eu am crescut cu trofee. Am 12 trofee, dar mă doare că nu am câștigat mai multe. Important e să fii campion, nu doar să joci fotbal.

- Alin Stoica

În cele trei sezoane petrecute la FC Bruges, Stoica a câștigat două titluri, dar din al doilea sezon a început să joace tot mai puțin. Explicația - spune el - este antipatia creată de relația apropiată avută cu președintele Michel Van Maele:

„El m-a vrut acolo. Când m-am transferat, nu a vrut să dorm la hotel, m-a luat la el acasă. «Nu, nu, nu stai la hotel, tu vii la mine!». Bine, era un castel din care jumate era pentru oaspeți. Avea lac, un parc de distracții. Aici poate a fost greșeala mea, colegii mei știau că eu dorm la președinte acasă. 

Eu mâncam micul dejul cu președintele clubului. Știam de dinainte cine venea antrenor. Mă întreba: «Aline, vrei să joci?». I-am zis că am doar două săptămâni de pregătire, să mă mai lase un pic. El voia să mă bage. Mă întreba dacă sunt mulțumit cu banii. El m-a dorit. 

Dormeam la el, când mergeam la culcare venea și îmi făcea cruce pe frunte. Un om credincios. Mi-a zis: «Aline, știam că ai ceva special și mi-am dorit să te aduc când am văzut că ești liber de contract».  Soția lui murise, era și el bolnav de cancer. Probabil era și ceva sentimental de m-a ținut 3 luni la el în casă. Mâncam cu el dimineața, la prânz, seara. Mergeam cu el la cină. Mi-era un pic așa, mă vedeau cu președintele clubului. Devenise cumva tatăl meu. 

Era un om extraordinar, un om care te inspira. După ce a murit el, în 2003, s-a terminat pentru mine la Bruges. I-am zis acelei persoane (n.r. - Ioan Becali): «Ia-mă de aici»”. Voia să mă aducă la Rapid, dar nu m-a vrut Dan Petrescu. Pupase steagul, nu știu ce a zis de nu mă voia. Aș fi venit, voiam să joc”.

Alin Stoica: „Nu puteam să-l văd la față pe taică-miu”

În timp ce cariera lui Alin Stoica o lua în jos, ostilitatea față de tatăl său a crescut: „I-am reproșat lui taică-miu că am ajuns la Bruges. N-am vorbit cu el mulți ani, nu puteam să-l văd. Văzându-l pe el, îl vedeam pe ăla (n.r. - Ioan Becali). Ăla mai și zicea: «Da’ cine ești, mă, tu?». Nu sunt nimeni, dar dă banii înapoi. Vorbeam cu taică-miu, îl sunam de sărbători, dar nu cum trebuia”. 

Apropiații familiei Stoica susțin că fiul îi trimitea des tatălui mesaje încărcate de reproșuri, în toiul nopții. Către impresari plecau alte mesaje, dar pline de înjurături. Alin Stoica recunoaște frământarea psihică prin care a trecut: „Mi-au trebuit mulți ani să mă împac cu gândul. Nu o să accept, nu pot să accept toată viața ce mi s-a întâmplat. (Revine asupra ideii). O să accept. E o acceptare mentală, n-am ce să fac”. 

Vizibil încărcat emoțional, tatăl său i-a cerut public iertare acum o lună. După ce i-a urmărit declarațiile, fiul spune: „Da, l-am iertat după mult timp. Acum vreo lună-două am reușit să…(evită să ducă fraza la capăt). Dar ce să facem?! El oricum mi-a cerut scuze. Mi-a zis: «Iartă-mă, am crezut că fac bine».

Din tonul lui Stoica răzbate o căldură regăsită: 

„L-am iubit pe taică-miu mai mult decât pe mama. M-a luat de mic la stadion, prin cantonamente, stăteam printre campioni europeni. Mă punea la zid să dau cu stângul, cu dreptul, preluare cu interiorul, cu exteriorul. Eu eram mai sensibil. Nu era aspru, dar mi-a impus o disciplină mentală care m-a ajutat. Trebuia să fiu curat, să dau bună ziua, să respect lumea. Nu m-a sufocat în copilărie”. 

Reporter: I-ai cerut iertare tatălui tău pentru faptul că i-ai fost ostil mulți ani?
Alin Stoica: (Evită) Îmi cer tot tot timpul iertare când greșesc.

Citește și: 

EXCLUSIV Ședință la FRF pentru stabilirea noului selecționer » 10 nume pe lista Federației

„Hagi și Popescu i-ar fi transferat? Moruțan și Cicâldău sunt bani aruncați!”. Românii Galatei, puși la zid!