Lungul nasului

Necazul e cu atât mai mare cu cât se sconta pe un succes dat ca sigur de unii în duelul cu un adversar lipsit de puncte, dar și măcinat de probleme. Inclusiv de efectiv.

După o repriză bună, pe care a dominat-o, Rapid a slăbit ritmul. A cedat inițiativa și n-a mai avut cine știe ce ocazii. Dinamo putea să și câștige dacă Matei și Rodriguez n-ar fi ratat din situații favorabile spre final. Porțiune a jocului ce le-a aparținut "câinilor".

Ca de obicei într-o asemenea conjunctură, oalele se sparg în capul antrenorului. Și iată-l pe Mihai Iosif luat la întrebări. Ba și arătat cu degetul cum că Rapid a căzut și de data asta din pricina lui. Concret, i s-au reproșat mutări neinspirate în alcătuirea garniturii de start, schimbarea sistemului după pauză prin folosirea a doi atacanți, recurgerea la pase lungi etc.

Și dacă unele critici sunt exagerate, MI trebuie să înțeleagă că atunci când echipa nu merge, cel de pe bancă e socotit vinovat și plătește primul. Iar tehnicianul care nu câștigă 9 partide la rând trebuie să fie pregătit de orice. Cu bagajele la ușă.

Cu excepția lui Săpunaru, iarăși omul lor numărul 1, giuleștenii n-au convins. Adevărat, în fața unor dinamoviști uniți și combativi. Mai deciși decât în etapele precedente.

Săpunaru însă, spre lauda lui, s-a dovedit eficient, deși a evoluat în linia de mijloc și chiar în atac! La aproape 38 de ani, pe care-i va sărbători pe 5 aprilie, „Săpun” pare la fel de precis, de prompt și de implicat ca la 25. Ideea ca Edi Iordănescu să-l cheme la națională nu-i o glumă.

Așteptând zadarnic un succes ce n-a mai venit, fanii vișinii și-au ieșit din pepeni și au cerut demisia lui Iosif. Una dintre cele mai frumoase din fotbalul nostru, poate chiar cea mai frumoasă (și neastâmpărată!), galeria Rapidului are un cuvânt de spus în viața echipei. Ceea ce nu înseamnă că șefii clubului, în special de când investește Victor Angelescu, execută întocmai și la timp ce vrea peluza.

Ca atare, nu-i ușor de anticipat dacă Mihai Iosif va rămâne ori va fi demis. Evident că rezultatele nu-l ajută. Numai că există, reversul medaliei, destule explicații plauzibile, justificări, pentru pierderea de viteză din ultima vreme.

Care Rapid, supără-se cine o vrea!, e totuși o nou-promovată și nu-i normal să pretinzi de la ea să răstoarne munții. Ba încă e una ce s-a antrenat când la Buftea, când la Mogoșoaia, când la Electromagnetica și a jucat fie pe Arena Națională, fie la Mioveni. Din cioc în boc!

Nu-i o grupare săracă, dar nici n-o dau banii afară din casă. S-a mulțumit uneori cu puțin, transferând nu o dată pe bază de sentimente. A început campionatul vijelios, atât că „citind-o”, adversarii au împins-o încet, încet către mijlocul clasamentului. Acolo unde, dacă-și vede lungul nasului, îi și e momentan locul. Cu circumstanțele atenuante amintite.

După ce se va inaugura Giuleștiul, operațiune amânată din cauza veșnicei birocrații dâmbovițene, probabil că vom fi martorii unui alt Rapid. La fel de iubit, dar mai puternic și mai încrezător. Adică de temut.