Articol de Alexandra Nistoroiu (Libertatea) - Publicat joi, 29 septembrie 2022 19:56 / Actualizat joi, 29 septembrie 2022 20:00
La 32 de ani, Ricardo Quaresma devenea primul fotbalist de origine romă pe care îl sprijinea toată Portugalia, după contribuția lui la campania victorioasă de la Euro 2016. Azi, Quaresma e încă un simbol al luptei anti-rasism în țara sa.
Un telefon mobil era un lux pe care tânărul Ricardo Quaresma nu și-l putea permite. În mai 2000, era în Israel cu echipa U16 a Portugaliei. Se trezise într-o stare de rău fizic și era disperat să ia legătura cu mama lui din Lisabona.
Ardea de febră și avea un singur gând în minte: cum să se întoarcă acasă cât mai repede posibil. În schimb, Quaresma a fost convins să rămână și, în ciuda stării sale, a reușit să joace finala Campionatului European U16. El a marcat de două ori când Portugalia a învins Cehia cu 2-1 în prelungiri pentru a ridica trofeul. Aceste două goluri urmau să îi schimbe pentru totdeauna viața, scrie BBC.
Din tribuna de la Tel Aviv privea meciul antrenorul Laszlo Boloni, care avea să preia, un an mai târziu, conducerea Sporting Lisabona. Una dintre primele mișcări ale antrenorului a fost să-l promoveze pe Quaresma la echipa de seniori.
Până la sfârșitul sezonului 2001-2002, Sporting devenea campioană, iar Quaresma, vedeta acelei campanii, care a deschis calea pentru ce avea să vină: transferuri la Barcelona, Inter Milano și, pentru o perioadă de împrumut, Chelsea.
Ricardo Quaresma și eforturile sale pentru drepturile romilor într-o țară care încă are probleme cu rasismul
În timpul campaniei victorioase a Portugaliei la Euro 2016, el a fost implicat în fiecare meci. El a marcat golul câștigător împotriva Croației în optimile de finală și a transformat penalty-ul decisiv împotriva Poloniei, în sferturile de finală.
La 32 de ani, să-și ajute țara să obțină primul titlu major a fost punctul culminant al carierei sale. Dar în afara terenului avea un impact și mai mare. În acea vară, pentru prima dată, un jucător de origine romă avea în spate întreaga țară. I-a făcut pe mulți să se întrebe dacă a fost atins un punct de cotitură.
„Poate un erou din fotbal să pună capăt celor 500 de ani de rasism?”, se întreba Renascenca, unul dintre principalele posturi de radio din Portugalia.
Înaintea finala împotriva Franței, ziarul național Diario de Noticias publica un articol în care afirma că "țiganul nostru este mai bun decât al lor". Era o referire la atacantul rival Andre-Pierre Gignac, un alt fotbalist de origine romă.
După turneu însă, starea de spirit s-a schimbat încă o dată. "Ne-a făcut, evident, mândri să avem un membru al comunității noastre care excelează la cel mai înalt nivel, dar în același timp a fost un pic de amestec de emoții pentru noi", spune Vitor Marques, fondator și actual vicepreședinte al Uniunii Romilor din Portugalia.
„Din păcate, comunitatea noastră este încă foarte discriminată. Am urmărit o țară întreagă oferindu-i lui Ricardo ovații în picioare și cântându-i numele, dar, în minutul următor, aceiași oameni se vor referi la noi toți drept criminali, când unul dintre ai noștri face ceva greșit. Cu alte cuvinte, nu suntem toți la fel de talentați ca Ricardo când reușește, dar dacă o singură persoană din grupul nostru comite o crimă, suntem cu toții aruncați instantaneu în aceeași pungă și considerați o grămadă de criminali? Oricât de puțin s-ar considera Portugalia o țară rasistă, există în mod clar situații de rasism care persistă în societatea noastră”.
Quaresma însuși a trebuit să le facă față. "Nu am fumat niciodată, niciodată nu am băut, niciodată nu am experimentat (cu droguri) si nici nu mi-am dorit vreodată. Dar iată, pentru că sunt rom, am reputația de a fi o mulțime de lucruri în fotbal", afirma el într-un interviu acordat SIC în iunie 2016.
Romii se simt străini în propria lor țară, în Portugalia
Romii sunt minoritatea etnică ce există de cel mai mult timp în Portugalia și totuși încă se simt, într-un fel, ca niște străini în propria lor țară.
Un sondaj din 2016 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a constatat că 71% din comunitate a fost victima discriminării în ultimii cinci ani - cea mai mare cifră dintre cele nouă țări studiate.
Președintele Marcelo Rebelo de Sousa a recunoscut în 2018 că strategia de integrare a Portugaliei „a eșuat”. Romafobia rămâne profund înrădăcinată și, mai recent, a devenit o sursă de câștig politic în rândul extremei dreapta în creștere.
„Avem cărți de identitate, dar de foarte multe ori auzim oameni spunând: «Întoarceți-vă pe pământul vostru»”, a declarat activistul rom Pimenio Ferreira pentru postul public RTP.
Cercetări din 2021 arată că mulți îi consideră pe romi vecini indezirabili, comparându-i cu alcoolicii și dependenții de droguri.
Nu este neobișnuit să întâlnim magazine, restaurante și chiar farmacii care folosesc practici rasiste în încercarea de a îi ține departe. Ei fac asta punând broaște ceramice la intrare, deoarece animalul este văzut ca un simbol al ghinionului și al răului, în special de către romii în vârstă.
Unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din Portugalia, Minipreco, a trebuit să-și ceară scuze pentru că a făcut acest lucru în 2019.
Familii plasate într-o închisoare dezafectată
„Ar trebui să ne îmbrățișăm reciproc culturile, nu doar să le tolerăm”, spune Marques. „În ziua în care ni se oferă aceleași condiții de acces la educație și muncă, putem spune că suntem la fel de portughezi ca și restul portughezilor, dar acea zi nu a sosit încă pentru noi”.
Anul trecut, un raport al Comitetului European pentru Drepturile Sociale al Consiliului Europei a concluzionat că Portugalia continuă să încalce dreptul la o locuință decentă pentru comunitatea de romi din țară.
Probabil cel mai ilustrativ exemplu vine din localitatea Torre de Moncorvo, unde familiile au fost scoase din corturi în 2007 și plasate într-un complex de închisoare dezactivat, inițial pentru doar șase luni. Ei așteaptă o soluție permanentă de mai mult de un deceniu. Copiii au fost nevoiți să crească în celulele închisorii.
Potrivit Înaltului Comisariat pentru Migrație al țării, în 2017 erau 37.000 de romi portughezi, dar numărul este contestat de alte surse și unii estimează că este de cel puțin trei ori mai mare.
Ricardo Quaresma: „Populismul rasist duce la declinul umanității”
În ultimii ani, aceștia au fost denigrați în mod repetat de Andre Ventura, liderul partidului populist de extremă dreapta Chega (Destul), care este acum a treia forță ca mărime din parlamentul portughez. Ventura îi acuză pe romi că ar abuza de beneficiile sociale și chiar a propus un plan specific de izolare pentru ei la începutul pandemiei de Covid-19, deoarece ar avea „dificultăți în a respecta regulile”.
Quaresma l-a confruntat public pe politician: „populismul lui rasist servește doar la întoarcerea oamenilor împotriva oamenilor în numele unei ambiții de putere despre care istoria a dovedit deja că duce la declinul umanității”.
Într-o postare pe Facebook, fotbalistul a adăugat: „Am participat la mai multe campanii împotriva rasismului, nu pentru că arată bine, ci pentru că cred că toți suntem la fel și merităm cu toții aceleași oportunități în viață”.
Ricardo Quaresma: „Numai cu muncă asiduă putem învinge intoleranța”
Acum, la 39 de ani, Quaresma nu mai are un club de când a părăsit echipa portugheză Vitoria de Guimaraes în această vară. Dar el rămâne un simbol și continuă să-și folosească această putere în sprijinul comunității de romi.
Recent a susținut prima echipă feminină din țară formată din fete de etnie romă și a sărbătorit succesul lui Nininho Vaz Maia, un cântăreț rom foarte popular în Portugalia.
„Sunt foarte mândru de realizările romilor în societatea noastră. Numai cu muncă asiduă putem învinge intoleranța”, a scris el pe Instagram.
Insistând că a primit o mulțime de oferte și că nu este pregătit să se retragă, Quaresma și vocea sa influentă vor rămâne probabil în fotbal pentru ceva timp. Plănuiește să devină antrenor după ce se retrage. Lupta este departe de a fi încheiată pentru romii din Portugalia.
„Pentru persecuția și golirea culturii noastre, a stilului de viață și chiar a identităților noastre înainte de revoluția din 1974, merităm scuze”, spune Marques.
„Am fost urmăriți de poliție și a trebuit să fim permanent în mișcare, nu puteam sta într-un loc mai mult de 24 de ore. Eram cea mai atacată comunitate a țării. Alte țări și-au cerut scuze romilor, dar Portugalia, nu. Nu pot decât să sper că într-o zi cineva va analiza prin ce am trecut și prin ce mai trecem aici".
Citește și:
Noi acuzații în direcția antrenorului Devis Mangia! Încă un jucător reclamă hărțuirea sexuală
A renunțat să mai fie portar, pentru o carieră spectaculoasă » Imaginile sunt virale
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
