)
Articol de Cristian Geambașu - Publicat luni, 08 ianuarie 2024 15:14 / Actualizat luni, 08 ianuarie 2024 15:51
Piciorul operat al lui Dragoș Iancu de la Hermannstadt este o radiografie despre violența comercializată ca joc bărbătesc. Și despre cinismul împachetat în nepăsare.
Privești și simți un rău fizic care pleacă din stomac. Imagini cu puternic impact emoțional, dar nu ca text gol de conținut recitat de o cititoare de prompter.
Piciorul poartă cicatricile adânci ale unei operații după o fractură de peroneu. În urmă cu 4 luni, Dragoș Iancu de la Hermannstadt era accidentat grav de Valentin Țicu de la Petrolul.
Hermannstadt-Petrolul, un meci prost, fără goluri, încheiat cu un fotbalist schilodit. Este un gest de curaj să îți arăți piciorul care seamănă cu o planșă pentru studenții mediciniști la specialitatea ortopedie, nu exhibiționism.
Să meargă, să joace
Dacă ar fi fost pieton, tot ce ar fi putut să își dorească Dragoș Iancu după "accident" era să poată merge din nou fără să șchioapete. Fără cadru, fără cârje. L-ar fi ajutat, probabil, niște împachetări cu nămol la Techirghiol, ceva fizioterapie, un pic de gimnastică.
Problema este că Iancu vrea să joace din nou fotbal. Fotbal profesionist. Medicul care l-a operat nu doar că l-a trimis la recuperare, i-a garantat că după 3 luni de la intervenția chirurgicală își poate relua antrenamentele. Iar după încă o lună se poate gândi că va juca iar fotbal.
Nu ne dăm seama, dar medicina a făcut pași uriași înainte. Progresul tehnologic nu aduce numai lucruri rele.
Nu ești golan, nu ești fotbalist
"Nu suntem cei mai buni prieteni, dar mai vorbim, nu țin ură". Dragoș Iancu despre Valentin Țicu. Victima și agresorul. Este corect să spunem așa, agresorul? Nu este prea tare? Că e și Țicu om. Poate ar fi mai nimerit să zicem partenerul de întrecere, nu? Colegul, camaradul.
Că așa-i la fotbal, mai trosnesc tibii și peronee, se mai sparg capete, arcade. E joc bărbătesc. Uneori chiar golănesc. Nu ești golan, nu ești fotbalist, așa grăiește înțelepciunea vestiarelor.
Liber la durități!
Păi, se compară trauma morală a lui Țicu cu aceea fizică a lui Iancu? Nu glumesc, sunt destui care chiar așa gândesc. Că "băiatul" a fost linșat mediatic. Băiatul fiind Țicu.
Secta "Să fim mai buni cu cei răi" continuă să pretindă că Țicu a executat o banală alunecare și, ghinion, uite ce a ieșit! Făcut scăpat de Comisia de Disciplină cu o suspendare blândă la apel, de numai 8 etape, Țicu a priceput și a perceput corect mesajul "sectanților" și al membrilor Comisiei.
Liber la durități sub pretexul jocului bărbătesc! Iar dacă aparții unei minorități ciudate de jucători care protejează integritatea fizică a adversarului, dacă nu intri să deposedezi prin alunecare șmecherește, forfecând piciorul adversarului, se cheamă că ești fătălău.
Utopia unei lumi mai bune
Dragoș Iancu dă ture de stadion în timp ce colegii lui joacă meciuri amicale. Îi va fi greu să intre la joc, să pună osul. Auziți cum sună asta, să pună osul? Nu ai cum să nu retrăiești groaza atunci când cineva va plonja din nou cu crampoanele înainte spre picioarele tale.
Într-o lume mai bună, cu antrenori și conducători de club care își prețuiesc fotbaliștii, secvența accidentării lui Dragoș Iancu trebuia să fie mesaj de avertizare la ședințele tehnice. Temă de conduită profesională.
În lumea reală, nimănui nu-i pasă, iar Țicu se bucură că a fentat sistemul. Fiind convins că nu a greșit nimic, că el lupta în interesul echipei și că niște ziariști tropăie cu bocancii pe sufletul lui sensibil. Bună seara dumneavoastră și familiilor dumneavoastră!
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
