Articol de Roxana Fleşeru - Publicat miercuri, 28 august 2024 15:31 / Actualizat miercuri, 28 august 2024 17:38
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice va avea loc în această seară, de la ora 21:00, pe străzile din Paris, spectacolul și defilarea fiind concentrate pe Champs-Élysées și în Place de la Concorde. ♦ Thomas Jolly este directorul artistic al spectacolului, la fel ca la Jocurile Olimpice. ♦ România are o delegație de șase sportivi, printre ei fiind și Eduard Novak. Numărul total al participanților este de 4.400, aceștia reprezentând 180 de țări.
Parisul și monumentele sale emblematice vor fi din nou în centrul atenției în următoarea perioadă. La 17 zile de la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice va avea loc cea de deschidere a Jocurilor Paralimpice, una care se va desfășura tot în mijlocul orașului.
Thomas Jolly, directorul artistic al ambelor spectacole, spune că va „scoate în evidență sportivii paralimpici și valorile pe care le întruchipează aceștia”, descriind conceptul ca fiind „în primul rând o magnifică sursă de inspirație”.
Jolly promite „performanțe care nu au mai fost văzute până acum” într-un „spectacol care va uni spectatorii și publicul de televiziune din întreaga lume în jurul spiritului unic al Jocurilor Paralimpice”.
Această ceremonie din inima orașului este un simbol puternic care ilustrează ambiția noastră de a profita de faptul că țara noastră găzduiește primele sale Jocuri Paralimpice pentru a plasa problema incluziunii persoanelor cu dizabilități în centrul societății noastre- Tony Estanguet, preeședintele Comitetului de Organizare.
- povestea Jocurilor Paralimpice a început în 1948 la un spital militar din nordul Londrei. Neurologul Ludwig Guttmann încerca să găsească o modalitate de a accelera recuperarea pacienților săi paraplegici, toți veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial. I-a venit ideea de a organiza o serie de competiții sportive care să aibă loc în același timp cu Jocurile Olimpice de la Londra.
- Prima ediție oficială a Jocurilor Paralimpice a avut loc în 1960 și a fost cunoscută sub numele de „Jocurile Stoke Mandeville”, după numele spitalului cu același nume.
Având prima ediție în 1960 la Roma, Jocurile Paralimpice au în program la Paris 22 de sporturi pentru persoanele cu dizabilități.
Sporturile prezente la Jocurile Paralimpice 2024
- tir cu arcul, atletism, badminton, boccia, ciclism, echitație, fotbal (echipe de 5 componenți), goalball, judo, kaiac-canoe, triatlon, powerlifting, canotaj, tir, m volei din poziția așezat, înot, tenis de masă, taekwondo, baschet în scaun rulant, scrimă în scaun rulant, rugby în scaun rulant, tenis în scaun rulant
Discuții despre clasele în care sunt împărțiți sportivii
Participanții la Jocurile Paralimpice sunt împărțiți pe clase în funcție de impactul pe care o are deficiența lor asupra performanței sportive, clase care au suscitat tot timpul discuții.
La ediția de la Paris, Eduard Novak, primul și singurul campion paralimpic al României, a atins și el acest subiect.
„Dacă în trecut cele cinci clase (de la C1, clasă dedicată persoanelor cu cele mai serioase cazuri de dizabilitate, la C5, clasă dedicată persoanelor cu deficiențe minime) de paraciclism erau formate în proporție de 90% din sportivi cu membre lipsă, în ultimii ani, ei au fost înlocuiți de sportivi semiparalimpici, cu deficiențe minime, care au fost lăsați de comisia de clasificare a UCI să participe în aceste categorii.
Astăzi, sportivii cu membre lipsă reprezintă doar 10% din totalul acestor clase de paraciclism și este o mare nedreptate care li se întâmplă sportivilor cu membre lipsă. În momentul de față, în categoria mea, C4, concurează sportivi care au ambele mâini, ambele picioare, care nu poartă proteză, sportivi care în anii trecuți erau clasați în C5, categorie în care erau campioni.
Astăzi, acești sportivi de la C5 au fost trecuți în categoria C4, cea a sportivilor purtători de proteză. Nu există o justificare oficială pentru care s-au întâmplat aceste reclasificări, astfel că motivele, în opinia mea, țin mai degrabă de sfera politică: țările mai puternice din lumea sportului vor să domine și să își favorizeze sportivii”, a scris Eduard Novak, care va participa la Paris la a șasea ediție de Jocuri Paralimpice.
Șase români la Jocurile Paralimpice de la Paris
Țara noastră participă la Paris cu șase sportivi, dintre care doi sunt deja medaliați la Jocurile Paralimpice, Eduard Novak (paraciclism) și Alexandru Bologa (parajudo).
Novak este primul campion și, deocamdată, singurul campion paralimpic al României, medalie cucerită pe velordrom în 2012 la Londra. Sportivul în vârstă de 48 de ani, fost ministru al sportului, are în palmares alte patru medalii de argint, cucerite în 2008, 2012 și 2020.
Al doilea medaliat din delegația României este Alexandru Bologa, el cucerind bronzul la parajudo, categoria 60 kg în 2016 și 2020. Acest sport este destinat sportivilor care au o dizabilitate de vedere.
Mișcarea paralimpică în România a prins aripi grație scoțiencei Sally Wood Lamont. În 1994 a venit la Cluj-Napoca, unde s-a stabilit în 2000. Şi-a vîndut casa din Edinburgh pentru a-i ajuta la început pe copiii cu dizabilităţi cărora le preda engleză.
I-a îndrumat pe ei şi pe alţii spre şah, tenis de masă şi atletism. A primit o moştenire de 70.000 de lire pe care a investit-o pentru a dezvolta sportul pentru persoanele cu dizabilităţi. În 2009 a fost aleasă preşedintă a Comitetului Paralimpic Român, funcție în care se află și acum.
România și-a trimis reprezentanți la Jocurile Paralimpice la edițiile din 1972 (1 sportiv), 1996 (1 sportiv), 2000 (1 sportiv), 2004 (2 sportivi), 2008 (5 sportivi), 2012 (5 sportivi), 2016 (12 sportivi) și 2020 (7 sportivi).
Delegația României pentru Jocurile Paralimpice
- parajudo: Alexandru Bologa și Daniel Vargoczki
- paraciclism: Eduard Novak și Theodor Matican
- paratenis de masă: Camelia Ciripan și Bobi Simion
Londra și o lecție din Marea Britanie
Una dintre cele mai de succes ediții ale Jocurilor Paralimpice a avut loc în 2012 la Londra, atunci când tribunele au fost pline la mai toate sporturile, iar Franța speră să depășească ediția britanică.
Deocamdată, gazda transmisiunilor de la postul britanic Channel 4, Rose Ayling-Ellis, are o abordare diferită. Ea refuză să prezinte poveștile sportivilor de la Jocurile Paralimpice ca așa-zisă inspirație, „astfel încât toți ceilalți să se simtă mai bine în legătură cu viața lor”.
Scopul ei este, mai degrabă, „ca toată lumea să învețe și să înțeleagă mai multe despre dizabilități și că toate acestea sunt normale”, a spus ea citată de The Guardian. Actrița este prima persoană cu o deficiență de auz care va fi prezentatoare TV în Marea Britanie.
Ce arene vor fi prezente și la Jocurile Paralimpice
- Stade de France și La Défense Arena vor găzdui din nou atletismul și, respectiv, înotul, iar ciclismul va reveni la Velodromul Saint-Quentin-en-Yvelines. Paratensiul va avea loc la Roland Garros, iar întrecerile de paratir cu arcul la Invalides. Grand Palais va fi scena pentru parascrimă și parataekwondo
- Nisipul a fost îndepărtat de pe stadionul de la Turnul Eiffel pentru ca fotbalul pe nevăzute (mingea cu care se joacă are clopoței, iar sportivii au ochelari opaci pe ochi pentru a da tuturor șanse egale) să poată înlocui voleiul pe plajă. Palatul de la Versailles va găzdui probele de paraechitație, unde vor exista doar probe de dresaj. Aproape toate arenele de la Jocurile Olimpice vor fi prezente și la Paralimpice.
Câteva curiozități despre Jocurile Paralimpice
- prefixul „para” din cuvântul paralimpic înseamn „împreună” sau „în paralel” în greacă. Prin urmare, ideea este că Jocurile Paralimpice există alături de Jocurile Olimpice
- două sporturi din programul paralimpic există doar la această întrecere: boccia și goalball. Boccia este derivat din petanque și este jucat în scaune cu rotile de către sportivi cu deficiențe motorii grave
- parajudoul este practicat exclusiv de sportivii cu deficiențe de vedere. Pentru a simți poziția celuilalt, concurenții trebuie să rămână în contact permanent, ținându-se reciproc de chimono
- coșul folosit în baschetul în scaun rulant se află la 3,05 metri de sol, la fel ca la Jocurile Olimpice, nu există nicio diferență din acest punct de vedere
- la tenis de masă nu e neapărat să servești cu mâna
- rugby-ul în scaun rulant era cunoscut sub numele de „murderball” la începuturile sale, din cauza coliziunilor brutale dintre scaune.