Articol de Remus Dinu - Publicat luni, 09 septembrie 2024 01:30 / Actualizat luni, 09 septembrie 2024 03:56
Mircea Geoană, 66 de ani, viitor candidat la președinția României, ipostază pe care a mai îmbrățișat-o fără succes și în 2009, a abordat situația la zi din sportul românesc în cadrul podcastului „Vin de-o poveste”, moderat de Radu Țibulcă. Omul care a demisionat recent din funcția de secretar general adjunct al NATO e așteptat să-și anunțe în scurt timp candidatura la alegerile prezidențiale.
Cu mai puțin de trei luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, Mircea Geoană încă n-a făcut un anunț oficial cu privire la candidatura sa, cu toate că indiciile duc către o prezență a fostului lider PSD pe buletinele de vot, de data aceasta în postura de independent. Cum percepe el situația sportului din România și ce concepții are?
GSP.ro a parcurs intervenția lui Geoană din podcastul citat și aduce în prim plan principalele declarații făcute de politician pe teme legate de sport, infrastructură și bani publici, precum și viziunea acestuia despre modelele de business din fotbal, de la abordările lui Gigi Becali și Dan Șucu până la nemulțumirile lui Gheorghe Hagi legate de neimplicarea sectorului privat.
Geoană a mai candidat pentru președinția României și în 2009, când a fost învins la limită de Traian Băsescu, deși anunțase în discursul său că a obținut victoria. „În sfârşit, avem un preşedinte cu adevărat rapidist, nu unul vopsit”, spunea atunci George Copos, fostul patron al Rapidului.
„Steaua e un superbrand! În mod normal, ai avea condiții de capitalism excepționale!”
„Eu cred că sportul și fotbalul în particular reflectă, de fapt, modelul de capitalism al țării respective. Și-n cartea mea spun asta, observând modul în care se întâmplă lucrurile.
Ăla britanic e foarte financiar, e pe bursă, investesc toți, ăla german e legat de landul plus banca, plus firma, e modelul industrial și de organizare statală, apoi socios de la Barcelona, Real sau Atletico Madrid, care reflectă acționariatul popular de pe vremea lui Franco, când a vrut să-i facă pe toți acționari în sistemul de pensie și s-a reflectat și-n fotbal...
La noi, e modul ăsta extrem de inegal în care se face sport de performanță, în particular fotbal, fiindcă ăsta e cel mai capitalist dintre toate, că acolo sunt și bani... Iar la cât de mulți suporteri are Steaua... În mod normal, e un superbrand, e și istoria... În mod normal, ai avea condiții de capitalism excepționale.
Eu nu vorbesc acum nici de Gigi, mi-e simpatic, vorbesc cu el când și când, n-am nicio problemă. Nu vorbesc nici de Dan Șucu, vorbesc cu el, sau de Neluțu Varga de la CFR sau ceilalți”, a declarat Geoană, în podcastul menționat.
„Nu e clar care e raportul între banul public și banul privat”
Geoană și-a argumentat ideea de mai sus:
„Eu vorbesc acum de faptul că există un fel de lucru neterminat, în sensul în care nu e clar care e raportul între banul public și banul privat. Construiește CNI-ul stadionul Giulești, Dinamo... Apoi Armata n-o lasă pe FCSB. E o brambureală totală!
De multe ori, când o autoritate locală bagă bani în sport, în handbal, în fotbal, în sportul juvenul de orice fel, este o suspciciune de corupție: «Aaa, e ban public!».
Bă, trebuie clarificat! În Italia, de exemplu, stadioanele sunt publice. În afară de Juventus, care și-a făcut [stadion], ăla de la Milano, unde joacă și Inter, și AC Milan, e al primăriei. Trebuie să clarificăm lucrurile astea.
În al doilea rând, modelul de finanțare... Unul care vine cu banul de acasă, cum e cazul lui Gigi, la FCSB, automat devine mai capricios. Și nu e vorba de el, ci în general.
Păi dacă eu sunt singurul finanțator al echipei, înseamnă că, automat, influența mea ca patron e una - nu chiar ca Gigi, să facă echipa (râde)...
În timp ce cluburi care sunt listate pe bursă, în care sunt mai mulți investitori, în care există o chestiune cu socios, automat devin cluburi mai organizate, mai structurate, și unde e mai ușor să începi să faci, (...) se aplică niște criterii de profesionalism și performanță”, crede Geoană.
„Proasta reputație a făcut ca marile companii să se ferească de fotbal”
Geoană a vorbit apoi despre modelele de business din fotbalul românesc, dar și despre reținerea companiilor străine de a investi în sportul autohton:
„Dan Șucu încearcă la Rapid (...) să facă o chestiune mai profesionistă, mai occidentală, cred că și în alte părți se încearcă. Și mai e ceva.
Pentru că proasta reputație a fotbalului a făcut ca marile companii străine din România să se ferească de fotbal ca sponsori... Ăia de la Udinese joacă pe piept cu Dacia și nu joacă FC Argeș, Mioveni, nu știu, să-și aleagă ei pe cineva. Joacă pe piept cu Ford în altă parte și nu joacă la Craiova..
Ceva nu e în regulă! Iar aici trebuie să intervină Statul și Guvernul și să spună: «Măi băieți, faceți profit la mine, vă încurajez, vă dau reducere fiscală dacă investiți în sport, îmi faceți creșe, îmi dați bani la muzeu».
Nu doar fotbalul e un loc în care trebuie să încurajezi investițiile! «Îmi faci o arenă publică pentru cinema, să meargă tinerii la un concert mișto».
Trebuie gândită relația capitalistă între ce face partea publică și ce face partea privată, ce face românul, ce face străinul. (...) Cred că fotbalul românesc, în mod normal, la o țară care astăzi are un PIB de 250 de miliarde de euro... Și dacă țara va ajunge la jumătate de trilion, undeva la 500 de miliarde în 7-8-9-10 ani de zile, asta înseamnă că deja ești într-o țară înstărită pe fond.
Lumea începe să-și permită, să cheltuiască, sponsorii să vină, reclama să conteze mai mult. Până atunci, eu cred că ne vom maturiza pe zona asta. Dar tranziția asta complicată este reflectată și în sport, dar și în fotbal. Fotbalul e cel mai vizibil din punctul meu de vedere, e martor al economiei și al societății”.
„Dacă banul public e curat, să-l acceptăm” + O conversație cu Hagi
Referindu-se la aceeași problemă spinoasă a banilor publici rulați în sport, Geoană a dezvăluit un dialog pe care l-a purtat recent cu Gheorghe Hagi:
„(...) Îmi spunea Gică Hagi, un om pe care-l admir enorm și pe care-l cunosc de pe vremea când juca la Sportul Studențesc... Ne-am văzut înaintea de nunta lui Ianis și-mi spunea:
«Băi Mircea, am o chestie pe care n-o înțeleg cum s-o fac. Eu am abandonat brandul Viitorul și l-am dat la Farul, pentru că Farul m-a făcut om, și am dat ceva înapoi comunității de unde provin.
Și, în clipa de față, Clubul Municipal Farul Constanța nu are voie sau nu poate, nu vrea să investească în grupa mea de copii de la Viitorul, care e o grupă socială, nu e o grupă de performanță». El are o grupă în care se face și școală, se face și fotbal, și le dă un viitor acelor copii.
Probabil că legea nu permite ca din banul public să se investească într-o zonă privată. E un fel de «ciumă!» Se spune: «Aoleu, dacă a venit de undeva un ban public înseamnă că aduce corupție și nenorociri».
Trebuie să clarificăm treaba asta. Dacă banul public este un ban curat și cu un scop clar și dacă are niște criterii de performanță, atunci să-l acceptăm, să-l incorporăm într-un model, pentru ca apoi să vină în mod evident privatul și să spună: «OK, comunitatea îmi oferă infrastructura, eu dezvolt business-ul și facem un model.».
Modelul românesc de capitalism încă este neclar, e încă în devenire”, a punctat Geoană, în dialog cu creatorul de conținut Radu Țibulcă.
Mircea Geoană, inteligența artificială și exemplul Cehia: „Au făcut o scanare a aptitudinilor fizice ale copiilor”
Vorbind despre problemele structurale ale sportului și situațiile regăsite în mediul juvenil, Geoană a oferit exemplul Cehiei, care a utilizat metode bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a descoperi înclinațiile tinerilor din țară.
„Apropo de sport... Am făcut sport toată viața mea și fac sport tot timpul.
Poate că sunt subiectiv... Dar vorbeam cu Mihai Covaliu de la Comitetul Olimpic - și bravo lui și echipei lui, fiindcă au făcut o performanță bună acum, mult mai bună decât în anii precedenți - am făcut un program cu el, printr-un ONG pe care l-am făcut acum 20 de ani, de a antrena copiii către sport prin joacă.
În America, se numește «Project play», la noi se numește «Joacă pentru viață».
Am făcut un program pentru profesorii de sport la vârste foarte fragede, pentru că foarte mulți dintre dânșii sunt foști sportivi sau sunt specializți pe canotaj, înot, tenis, fotbal... Și automat se duc prea devreme către copii, de la cinci, șase ani până la 11 ani cu metode prea specifice. Iar copilul, de fapt, se plictisește, nu-i face plăcere.
Vorbeam cu Mihai, un tip formidabil, de un bun simț patriotic incredibil. Și-mi zice: «Domnu' Geoană, au făcut cehii o chestie foarte interesantă și vreau să facem și la noi în țară...»
În fiecare școală din Cehia, la începutul anului, la noua clasă, când începe copilul, în spatele unei camere ce avea în spate multă inteligență artificială, copiii erau chemați de profesorul de sport să alerge, să sară, să arunce. Nu kilometri, pur și simplu să vadă cum aleargă, cum aruncă, să vadă cum sare la groapa cu nisip, lucruri care arată motricitate și anumite aptitudini fizice. Ce au făcut oamenii?
Au făcut o scanare a aptitudinilor fizice a tuturor copiilor acelei țări. Toți! Și fiecare familie din Cehia a primit după două luni de zile, în poștă, un plicușor de la Ministerul Sporturilor de la ei, în care se spunea: «Domnu' Jan Kodeš, copilul sau nepotul dumneavoastră a fost testat la noi la școală și spunem că ar avea aptitudini către hochei, către scrimă, către fotbal, către schi, volei, Dumnezeu știe ce.
Dacă sunteți interesat să-i puneți în valoare aceste aptitudini, care sunt naturale, aveți pe o rază de nu știu câți kilometri în jur următoarele cluburi».
A crescut nivelul de participare la sport cu 16% într-un an prin simplul fapt că a fost o chestie proactivă către părinți și către bunici. Care de multe ori sunt sedentari, noi am uitat să mai facem sport”.
„Toată lume e călare pe piscina olimpică fiindcă a vorbit David Popovici despre ea”
Geoană a vorbit apoi despre problemele legate de infrastructură pe care le-a identificat în sportul autohton:
„Și apropo de infrastuctură. Să știi că nu sunt suficiente... Eu am trăit experiența cu sălile de sport. Se fac infrastructuri, dar ele nu sunt corelate cu realitatea acelei comunități. Faci sală de sport într-o comună care nu mai are școală, nici n-ai copii. În altă parte, uiți să le dai profesor de sport.
(...) Se mai lucrează și-n asalt, acum toată lumea e călare pe piscina olimpică, între ghilimele, de aici de la București, pentru că a vorbit David Popovici despre ea.
Și probabil că o să se facă ceva «ca la Potemkin», (n.r. - o situație în care cineva încearcă să ascundă o realitate neplăcută printr-o imagine falsă sau superficială), o să se facă rapid ceva, facem repede și o să vină Guvernul să spună: «Gata, 5 piscine olimpice!».
De gura lui David, știi? Dar asta nu-i o soluție, e o cârpeală!”, consideră politcianul.
Geoană vrea „un plan serios, așezat, făcut cu profesioniștii”
Geoană a continuat: „S-a întâmplat și la gimnastică... Bine că a luat asta mică bronzul (n.r. Ana Maria Bărbosu).«Aoleu, ce facem cu gimnastica?!». Sau ce facem cu fotbalul, că am avut perfomanța asta frumoasă (n.r. la EURO).
În spate trebuie să fie un plan! Un plan serios, așezat, făcut cu profesioniștii. Și Elisabeta Lipă este un om foarte serios, sunt și alți oameni în spate care sunt foarte serioși.
Mai înceară Gică Hagi la el, la Viitorul, mai face Șucu pe aici, la Rapid, mai sunt și cluburi mari sau mici de la care poți învăța. Dar în continuare eu cred în planuri serioase, cu resurse, cu criterii de performanță, cum se spune la americani KPI (n.r. „Key Performance Indicators”) și nu o chestiune de tipul: «Azi fac terenuri de sport la țară, în pantă, și anul viitor fac altceva». Nu! E o chestiune sistematică”.
Uitați-vă la entuziasmul de la Campionatul European de Fotbal, care arată nu atât de mult o nevoie de sport, cât de respect și recunoaștere. Dacă vrei să ai mai multe momente de genul ăla, trebuie să te duci să pui bazele serioase. Și ale sportului, și ale educației și așa mai departe.
- Mircea Geoană
Mircea Geoană, despre...
...prezența României la EURO 2024 și emulația din tribune: „A fost senzație ce a fost acolo. Am fost și eu la un meci... Incredibil! Așa patriotism frumos, și din Diaspora, și de acasă, senzațional a fost!”.
...David Popovici: „Astăzi, acest tânăr cred că e vocea conștiinței tinerimii românești. Dincolo de sport! Un adolescent vorbește cu atât de multă putere încât, efectiv, creează un impact oricui îl ascultă”.
...situația echipelor de tradiție: „E la fel ca treaba cu partidele politice, mă bucur mult că Dinamo e în divizia întâi, e un lucru bun. Și Craiova e bine, îmi pare bine. Îmi pare rău că Timișoara n-are echipă în Liga 1. Am ajuns să fiu mult mai ecumenic în chestia asta”.