Articol de Marian Ursescu, Luminiţa Paul, Cătălin Tolontan, Cristi Preda (foto) - Publicat vineri, 15 august 2008 00:00
Dan Podeanu, omul care crede în Ana Maria Brînză de 10 ani, ne introduce în succesul elevei sale
"Cînd am luat-o de acasă, de lîngă părinţi, la 13 ani, i-am spus tatălui său, cu care eram prieten: «Domnule, eşti inconştient să-ţi trimiţi copilul în străinătate!»”, îşi începe povestea Dan Podeanu, tehnicianul care a crescut-o ca pe propriul copil pe Ana Maria Brînză, vicecampioana olimpică de la Beijing. "I-am fost şi mamă, şi tată. Ştiu ce înseamnă să fii singur printre străini. De aceea am considerat-o ca pe fetiţa mea", spune tehnicianul.
Are numai cuvinte de laudă despre prima spadasină medaliată olimpică din istoria României. "S-a sacrificat, nu a avut copilărie".
"Ana e deosebită. E muncitoare, foarte inteligentă, are un potenţial fantastic. Încă nu şi-a desăvîrşit cariera. La Londra 2012 va fi vîrful aisbergului"
Dan Podeanu
Nu e supărat că a pierdut finala, deşi nu i-a ascultat sfaturile. "I-am făcut mereu semn să nu atace pe mijlocul planşei şi să nu atace, să fie precaută! Dorinţa ei de succes, tinereţea, lipsa de experienţă, au împins-o însă să facă altceva. Anii o vor coace însă şi va deveni din ce în ce mai puternică. Pentru Ana, de acum încolo vor veni medaliile", spune Podeanu.
Se opreşte, îi sună telefonul.
- Asta e nevastă-mea. Nu răspund acum.
- Dar de unde ştiţi că e soţia?
- Păi, tu nu auzi ce melodie am? "Puştoaico, tu ai sînge de viperă!" Nu mai e puştoaică, dar sînge de viperă tot are!
Continuă să vorbească despre Ana. Ar face-o zile în şir. "M-a făcut să mă simt un antrenor fericit, împlinit. Am susţinut crearea centrului de spadă de la Craiova, în 2005, şi uite că eforturile mele au fost răsplătite. Ce păcat că nu a fost proba pe echipă la spadă. Am mai fi putut lua o medalie", încheie Dan Podeanu, omul care a încărunţit lîngă planşă.
La finalul meciului, Dan Podeanu a avut un gest uluitor. A luat mîna dreaptă a Anei în palmele sale şi a sărutat-o. Îi mulţumea astfel pentru ceea ce făcuse ea într-o zi de 13 august Foto: Cristi Preda
"Brînzoaico, să vii cu medalie!"
Cea mai înfocată suporteră a Anei Maria Brînză e Maria Cîrlescu, fiica Laurei Badea Cîrlescu. Puştoaica de 5 ani a condus-o pe Ana la aeroport cînd a plecat şi nu s-a dezlipit o clipă de lîngă ea. "Vine cu Laura la antrenamente, ne jucăm, facem poze cu telefonul, îi fac toate voile şi copilul mă iubeşte. Cînd ajunge la sală, strigă cît o ţin plămînii: «Brînzoaico, hai să ne jucăm!», povesteşte Ana. Maria are două diminutive pentru Ana Maria Brînză. Ori Brînzoaico, ori Brînzico. Pe aeroport, cu lacrimi în ochi, pentru că se despărţea de ea, fiica Laurei i-a spus. "Brînzico, să vii cu medalie!". "Mi-a purtat noroc şi m-am ţinut de cuvînt", spune fericită Ana.
Dan Podeanu, omul care crede în Ana Maria Brînză de 10 ani, ne introduce în succesul elevei sale
"Cînd am luat-o de acasă, de lîngă părinţi, la 13 ani, i-am spus tatălui său, cu care eram prieten: «Domnule, eşti inconştient să-ţi trimiţi copilul în străinătate!»”, îşi începe povestea Dan Podeanu, tehnicianul care a crescut-o ca pe propriul copil pe Ana Maria Brînză, vicecampioana olimpică de la Beijing. "I-am fost şi mamă, şi tată. Ştiu ce înseamnă să fii singur printre străini. De aceea am considerat-o ca pe fetiţa mea", spune tehnicianul.
Are numai cuvinte de laudă despre prima spadasină medaliată olimpică din istoria României. "S-a sacrificat, nu a avut copilărie".
"Ana e deosebită. E muncitoare, foarte inteligentă, are un potenţial fantastic. Încă nu şi-a desăvîrşit cariera. La Londra 2012 va fi vîrful aisbergului"
Dan Podeanu
Nu e supărat că a pierdut finala, deşi nu i-a ascultat sfaturile. "I-am făcut mereu semn să nu atace pe mijlocul planşei şi să nu atace, să fie precaută! Dorinţa ei de succes, tinereţea, lipsa de experienţă, au împins-o însă să facă altceva. Anii o vor coace însă şi va deveni din ce în ce mai puternică. Pentru Ana, de acum încolo vor veni medaliile", spune Podeanu.
Se opreşte, îi sună telefonul.
- Asta e nevastă-mea. Nu răspund acum.
- Dar de unde ştiţi că e soţia?
- Păi, tu nu auzi ce melodie am? "Puştoaico, tu ai sînge de viperă!" Nu mai e puştoaică, dar sînge de viperă tot are!
Continuă să vorbească despre Ana. Ar face-o zile în şir. "M-a făcut să mă simt un antrenor fericit, împlinit. Am susţinut crearea centrului de spadă de la Craiova, în 2005, şi uite că eforturile mele au fost răsplătite. Ce păcat că nu a fost proba pe echipă la spadă. Am mai fi putut lua o medalie", încheie Dan Podeanu, omul care a încărunţit lîngă planşă.
La finalul meciului, Dan Podeanu a avut un gest uluitor. A luat mîna dreaptă a Anei în palmele sale şi a sărutat-o. Îi mulţumea astfel pentru ceea ce făcuse ea într-o zi de 13 august Foto: Cristi Preda
"Brînzoaico, să vii cu medalie!"
Cea mai înfocată suporteră a Anei Maria Brînză e Maria Cîrlescu, fiica Laurei Badea Cîrlescu. Puştoaica de 5 ani a condus-o pe Ana la aeroport cînd a plecat şi nu s-a dezlipit o clipă de lîngă ea. "Vine cu Laura la antrenamente, ne jucăm, facem poze cu telefonul, îi fac toate voile şi copilul mă iubeşte. Cînd ajunge la sală, strigă cît o ţin plămînii: «Brînzoaico, hai să ne jucăm!», povesteşte Ana. Maria are două diminutive pentru Ana Maria Brînză. Ori Brînzoaico, ori Brînzico. Pe aeroport, cu lacrimi în ochi, pentru că se despărţea de ea, fiica Laurei i-a spus. "Brînzico, să vii cu medalie!". "Mi-a purtat noroc şi m-am ţinut de cuvînt", spune fericită Ana.