Dulce şi acru

Patru medalii de aur, una de argint şi trei de bronz au cîştigat românii în China. Pas cu pas, iată cum s-a desfăşurat Olimpiada pentru noi

Ziua 1. 9 august
Prima filă ruptă dintr-un ca­len­dar compact, de 17 foi. Ziua cînd s-a pornit de la zero, cu spe­ranţe intacte. Şi ziua în care Alina Du­mi­tru şi-a înfrînt demonii întru­paţi în corpul unei japoneze de lege­ndă, Ryoko Tani. Mitul ju­doului, femeia ca­re nu mai pierduse un meci nici ea nu mai ştia de cînd, a părăsit sal­teaua privind în jos, în timp ce o fată de 25 de ani sărea, să­rea cu tălpile goale, presimţindu-şi trium­ful total. Care a venit după o finală ra­pidă, contra cubanezei Ya­net Ber­moy, rezolvată de ro­mâncă prin ip­pon. Primul aur pentru Alina, pen­tru judo şi pentru România.

“Visam să o bat pe Tani. Coşmarul de la Atena trecuse, acum eram cea mai bună din lume”
Alina Dumitru

» Bilanţ 100

Ziua a 2-a. 10 august
Fără emoţii, pentru că nu se dă nici o luptă pentru medalii. Camelia Potec îşi ia bilet pentru finala de 400 metri liber, echipa feminină de gimnastică termină calificările pe locul 4, copios în urma Chinei, a Sta­telor Unite şi a Rusiei, iar echi­pajul de 8 plus 1 îşi vede seria amî­nată din cauza ploii care a căzut nes­tăvilită deasupra Beijingului.

Ziua a 3-a. 11 august
Ziua primelor frustrări. Ochiul ager al lui Alin Moldoveanu ar mai fi avut nevoie de 0,5 milimetri de precizie pentru a-l aduce pe po­dium. Românul a încheiat ca­li­ficările la puşcă aer comprimat 10 me­tri al treilea, dar sfîrşitul probei l-a găsit pe locul 4.

“Am pierdut totul în penultimul foc din preliminarii. Nu sînt însă supărat, atît am putut”
Alin Moldoveanu

Camelia Potec nu mai regăsea impulsul culoarului 1, ca la Atena, şi ter­mina a şasea la 400 de metri li­ber, proba care a obsedat-o întrea­ga carieră. Antoniu Buci era gata-ga­ta să producă o surpriză la hal­tere, categoria 62 kg. Era cel mai uşor, dar s-a găsit izolat de bronz doar cu trei kilograme.

Ziua a 4-a. 12 august
Începuse cu decepţia lup­tă­to­rului Eusebiu Diaconu, pretendent la podium cu hîrtie şi ştampilă. Fu­rat la finalul meciului din turul 2, el n-a mai găsit puterea să se bată în recalificări. Echipa masculină de gim­nastică s-a clasat pe 7, după bronzul de la Atena.

Salvarea a venit însă din partea lui Mihai Covaliu, sabrerul de aur de la Sydney. Ajuns la 31 de ani, avînd în spate un sezon foarte bun, Cova s-a bătut ca un muşchetar pînă în semifinale şi, apoi, în finala mică, deşi n-a avut cea mai fericită zi a lui din punct de vedere fizic. Era una dintre medaliile aşteptate, dorite, numărate deja. Pentru bronz, Covaliu l-a învins pe francezul Julien Pillet cu 15-11.

» Bilanţ 101

Ziua a 5-a. 13 august
Dimineaţa e proaspătă ca un fir tînăr de bambus. Emoţiile echipei feminine de gimnastică se risipesc după a treia rotaţie. Izbaşa, Nistor, Tămîrjan şi celelalte au eliminat neatenţiile şi ezitările din calificări, concentrîndu-se mult mai bine. Nervii rusoaicelor s-au frînt, ai româncelor au fost de oţel. Fără a ne amesteca în lupta pentru aur, am conservat la ultimul aparat, săriturile, un bronz care ţine vie tradiţia de podium a gimnasticii feminine la echipe. O tradiţie începută în 1976, cu Nadia în frunte.

Atenţia se mută spre Fencing Hall, acolo unde o fată cu părul vopsit în roşu înşiră adversarele precum mărgelele pe aţă. O cheamă Ana Maria, e vice­cam­pioa­na europeană şi, după calificarea în se­mifinalele olimpice, declară cu nonşalanţă: “Ce mare Brînză s-o bat şi pe unguroaică?”. Şi chiar o bate, un meci de mamă şi fiică, între tînăra româncă şi adversara de 39 de ani, Ildiko Mincza-Nebald, în care exuberanţa a înfrînt experienţa. Aceleaşi atribute aveau s-o trădeze pe Ana Brînză în finala con­tra nemţoaicei Britta Hei­de­mann. Argint, în final, pentru româncă, un pic de dezamăgire că n-a fost mai mult şi o promisiune de aur pentru Londra.

În aceeaşi zi, Camelia Potec încheia a 6-a la 200 metri, proba unde deţinea titlul olimpic, iar România spulbera Franţa la hand­bal, 34-26.

» Bilanţ 112

Ziua a 6-a. 14 august
Zi în care românii nu se apropie de medalii.

Ziua a 7-a. 15 august
Din nou fără medalii. Răzvan Florea se clasează al 7-lea în finala care la Atena îi aducea primul bronz al nataţiei româneşti masculine, 200 de metri spate.

Ziua a 8-a. 16 august
După exact o săptămînă de la începerea Jocurilor, România trece la zestre al doilea aur. Canotoarele Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu fac o cursă remarcabilă la două rame, lăsîndu-şi adversarele fără suflu şi fără replică. O victorie repetată după cea de la Atena, dar cu un gust parcă mai dulce. Vor ca medalia lor să fie aperitivul pentru a doua zi, cînd vor concura din nou, în barca de 8 + 1.

“Pentru mine asta a fost, o lume, un vis. Am visat această medalie şi acum e a mea”
Georgeta Andrunache

Camelia Potec îşi consumă cea mai mare frustrare. Încheie a patra la 800 m, la doar 8 sutimi de bronz, după ce pînă înainte de ul­ti­ma lun­gime avusese picioarele pe podium.

“Mi-au lipsit şase luni de pregătire în plus în Franţa. Am progresat, dar nu destul”
Camelia Potec

Luptătoarea Estera Dobre e protagonista unui scandal fără precedent. Învingătoare pe saltea, e dată învinsă în culise şi părăseşte competiţia în lacrimi.

» Bilanţ 212

Ziua a 9-a. 17 august.
Ce început formidabil! Cînd lumea abia se deştepta, cursa feminină de maraton îşi torcea lungul fir. În faţă, trei românce. La kilometrul 20 din totalul de 42,195, Constantina Diţă se rupe de micul pluton fruntaş pentru alergarea vieţii ei. Ştia ce înseamnă să cîştigi un maraton, dar nu pe cel olimpic. Acesta e culmea, infinitul atins cu vîrful pantofului. În uralele a 90.000 de oameni care umplu tribunele "Cuibului de pasăre", Puşa atinge prima banda de la sosire, premiu suprem pentru efortul dozat corect, pentru voinţă, pentru ambiţie. România avea 10 medalii de aur la atletism în istoria olimpică, dar nu şi în această probă a trudei celei mai aprige. Lidia Şimon încheie a 8-a, Luminiţa Talpoş pe 18. 1-8-18 sînt cifrele-cheie.

"Am plecat tare de la kilometrul 20 şi mi-am dat seama că nu mai vine nimeni după mine"
Constantina Diţă

Ziua se încheie aşa cum a pornit, cu aur. Sandra Izbaşa, gimnasta înaltă şi blondă, supune covorul de la sol în ritmurile greceşti ale exerciţiului ei. Totul îi iese perfect, de la aterizarea primei linii acrobatice pînă la ultima mişcare, poza de final. Sala o aplaudă, simţind miros de aur în timpul execuţiei pe care Sandra o duce la capăt zîmbind, concentrîndu-se, bucurîndu-se, amestec de emoţii şi de maturitate adunat în mintea unei fete de 18 ani. Va fi singurul titlu olimpic al gimnasticii noastre la Beijing, dar e unul fermecător.

"Pe podium, m-am gîndit la munca mea şi la faptul că am adus o medalie pentru România"
Sandra Izbaşa

Canotoarele de la 8 plus 1 au dorit din toate puterile să cîştige aurul pentru a patra oară consecutiv. N-a fost însă cursa sau ziua lor. Au pornit decise să tranşeze duelul cu adversarele cele mai tari, americancele, iar pe final nu şi-au dat seama că olandezele vin din spate cu forţe înzecite. A ieşit un bronz pe care cele 9 sportive l-au receptat aproape ca pe eşec, atît de mult visaseră şi speraseră la aur.

"Ne cerem scuze că v-am dezamăgit!"
Echipajul de 8 plus 1

Şi a mai fost ratarea lui Marian Drăgulescu în finala de la sol. Pornit între marii favoriţi, românul a căzut la a doua linie acrobatică, încheind pe 7. "Naţionala" de handbal pierde dramatic în faţa Norvegiei, 23-24, dar merge în "sferturi".

» Bilanţ 413

Ziua a 10-a. 18 august.
Ziua marilor dezamăgiri. Marian Drăgulescu risipeşte şi a doua şansă pe care singur şi-o crease. În finala de la sărituri, după o primă execuţie perfectă, care a îngheţat şi a explodat sala în acelaşi timp, a căzut la a doua. Acelaşi destin ca la Atena, doar că acolo a luat bronz, aici doar locul 4. În aceeaşi finală, Flavius Koczi a încheiat pe 7.

"Nu-mi explic ce s-a întîmplat. Am avut un mare ghinion"
Marian Drăgulescu

Avea cel mai bun rezultat mondial al sezonului dintre finaliste. Părea că e şansa vieţii pentru discobola Nicoleta Grasu, monument de ambiţie, de experienţă şi de stăruinţă într-o probă a tehnicii şi a nervilor. Tocmai nervii au lăsat-o pe româncă, ea nereuşind să intre în finala de 8 după trei aruncări teribile, mai mult, încheind ultima, pe 12.

"E cel mai prost concurs din viaţa mea! A fost ca un coşmar"
Nicoleta Grasu

Ziua a 11-a. 19 august.
Ziua neagră a handbalului. Sferturi de finală contra Ungariei, echipă în faţa căreia româncele nu mai pierduseră în ultimii ani, dar de care acum s-au lăsat copleşite. Egalînd doar în două rînduri, neintrate practic în meci în nici un moment, "tricolorele" au ratat şansa mare a vieţii lor, aceea de a se apropia de podiumul olimpic. Atunci au ieşit la iveală şi culisele unei "naţionale" uzate din 2005 încoace într-un mecanism intern gripat, atitudinea selecţionerului Tadici faţă de jucătoare depăşind mult limitele limbajului civilizat şi ale răbdării.

În aceeaşi zi, Gabriela Drăgoi s-a clasat a cincea în finala de la bîrnă, după o execuţie curată şi sigură. Boxerul Georgian Popescu pierde în "sferturi" la cubanezul Yordenis Ugas, deşi a luptat curajos.

Ziua a 12-a. 20 august.
Doar luptătorul de libere Ştefan Gheorghiţă e aproape de podium. Învins în turul 2 de uzbekul Soslan Tighiev, viitorul medaliat cu argint, românul intră în recalificări, obţine o victorie, apoi pierde greu în meciul pentru bronz.

Ziua a 13-a. 21 august.
Triplusaltistul Marian Oprea pune totul în primele două sărituri ale finalei. Îi iese doar un 17,22 metri, care-l va ţine pe locul 5 pînă la capătul probei. Încearcă mai apoi, zborul e mai bun, dar nu şi pragul, depăşit în patru rînduri consecutive. Argintul de la Atena e după podium acum.

"Naţionala" de handbal cedează în lupta nervilor şi în faţa Franţei, 34-36, după două serii de cîte două reprize de prelungiri şi un meci în care am condus şi la 5 goluri. Din candidată la podium, România nu va fi nici în puncte.

"Nu-mi vine să cred că vom juca pentru locurile 7-8. Visul meu de medalie s-a spulberat"
Luminiţa Dinu

Ziua a 14-a. 22 august.
Calvarul fizic şi ghinionul celor doi canoişti, Ciprian Popa şi Nicolae Flocea, care au încheiat proba de 2-1.000 de metri la 8,4 sutimi de bronz. Au pornit bine, la jumătate erau pe 2, înfipţi zdravăn în cursă, la 750 aveau bronzul în barcă, dar ultima sută i-a aruncat în braţele ungurilor. Cei doi au terminat sleiţi de puteri, aproape fără răsuflare, şi au avut nevoie de 20 de minute ca să-şi revină după efort. Mai devreme, Florin Mironcic venise pe 6 la canoe simplu.

Ziua a 15-a. 23 august.
Handbalistele cîştigă meciul pentru locul 7, 34-30 cu Suedia. Canoiştii mai încearcă o dată asaltul spre podium, dar Mironcic încheie al 7-lea, iar Iosif Chirilă şi Andrei Cuculici pe 6 în probele de 500 de metri.

Ziua a 16-a. 24 august.
Nu mai avem nimic. Doar festivitatea de închidere. O ultimă săptămînă stearpă pentru români. Olimpiada noastră s-a retezat pe 17 august.

» Bilanţ final 413