Opinie tranșantă după momentele delicate prin care a trecut Eugen Neagoe: „Dinamo a murit, a rămas numai ura”

Erau versurile scandate de suporterii dinamoviști la mai bine de un deceniu de la ultimul titlu cucerit în Liga 1, cu o echipă aflată în pragul falimentului și care s-a pus pe picioare pe ultima sută de metri, după numeroase proiecte ratate, reforme superficiale și false promisiuni.

Da, fanii „câinilor” au dat dovadă de loialitate și susținere necondiționată în ultimii ani, chiar și atunci când jucătorii n-au mai avut nimic de oferit, când un club de tradiție și cu trofee a îmbrăcat haina mediocrității, iar conducerea n-a făcut mai mult decât să țină o echipă aproape înmormântată pe linia de plutire, în timp ce alte branduri din fotbalului românesc se desființau pe bandă rulantă.

Jos pălăria și pentru deplasările din sezonul trecut, cu o medie de aproape 6.000 de suporteri în partidele disputate pe teren advers, o cifră fabuloasă având în vedere colapsul fotbalului românesc, înregistrată în condițiile în care clubul din Ștefan cel Mare a înregistrat cea mai slabă clasare din istorie. Dar ce a urmat, toată înșiruirea de evenimente, de la instalarea lui Eugen Neagoe, la incidentele de la Ovidiu și până la nefericitul eveniment de pe Arena Națională, sunt din cu totul alt registru și anulează în totalitate orice demers făcut de suporteri în ultimii ani, fiecare clipă în care aceștia au fost alături de echipă și în care s-au comportat admirabil în situațiile de criză.

Faptul că noaptea trecută antrenorul lui Dinamo era să-și piardă viața pe marginea terenului, iar unii dintre suporterii aflați în tribunele Arenei Naționale încă îl huiduiau pe tehnicianul aflat pe targă, pe marginea prăpastiei, resuscitat de medici în ambulanță, îți poate provoca doar silă. Astfel de gesturi îi descalifică total pe ce acești indivizi, care numai oameni nu pot fi numiți, după astfel de gesturi consumate într-un moment în care fotbalul nici nu mai intră în discuție.

Există multe modalități prin care poți protesta pe stadion sau prin care poți contesta un oficial, un jucător sau un antrenor: de la bannere afișate pe garduri, la boicoturi prin neprezentarea la meciuri, însă evenimentele din ultimele două etape și mesajele transmise de PCH pe rețelele de socializare, la adresa conducerii, lui Eugen Neagoe și legendelor dinamoviste, conturează adevărata față a unui fotbal din care a mai rămas doar ura, eruptă dintr-un cumul de frustrări și ratări, născute din suficiență profesională, habarnism, hoție și, nu în ultimul rând, lipsa educației.

Chiar în momentele cutremurătoare în care antrenorul se zbătea între viață și moarte, când toată lumea urmărea cu îngrijorare imaginile cumplite de la stadion, cu fotbaliști transfigurați și aflați în stare de șoc la marginea terenului, Dinamo fiind la un pas de o a treia tragedie în fotbalul modern, în mai puțin de 20 de ani, Peluza Cătălin Hîldan posta pe Facebook un mesaj halucinant, un mesaj în care accidentul suferit de Eugen Neagoe devenea metaforă la adresa situației clubului: „Suntem toți în stare de stop cardiac / Hai odată acasă, domnule Țiriac” - „DINAMO are nevoie de tine!”.

Nu știm de ce are nevoie Dinamo, dar oricât de jos s-ar situa echipa și oricâte forme de nepăsare ar veni din partea conducerii, fotbalul nu are nevoie de astfel de momente, mai ales venite din partea unor suporteri care ar fi trebuit să știe mai bine. Ei, dintre toți, ar fi trebuit să știe mai bine. Iar Dinamo a murit, a rămas numai ura.