EXCLUSIV „Sunt sigur că pentru asta o face. Apoi, apar problemele” » Un profesor în economie analizează achiziția clubului Genoa de către Dan Șucu

Investiția totală se ridică la 45 milioane de euro, acesta apelând la un tertip financiar: a cumpărat parte din contribuțiile acționarilor cu cote mici, apoi a majorat capitalul social. Vechii acționari nu au echivalat suma investită de Șucu, devenit susținător majoritar al celui mai vechi club italian încă în activitate.

REACȚIE

Porumboiu râde de Șucu la afacerea Genoa: „S-a săturat să câștige trofee în România și se duce în Italia. O ia și pe Lasconi?”

Economistul a abordat subiectul investiției lui Dan Șucu, analizând potențialul său de rentabilitate în contextul actual al pieței, punând în balanță riscurile și oportunitățile pe care le implică fotbalul din perspectiva financiară, atât la nivel continental, cât și global.

De asemenea, a discutat despre vulnerabilitățile asociate cu investițiile realizate de capitalul românesc în afara granițelor.

Cristian Păun: „Nu putem să ne bucurăm că acest capital românesc produce valoare în altă parte”

„Din punctul meu de vedere, orice investiție este de bun augur. Românii nu prea fac investiții de amploare în străinătate. Faptul că un om de afaceri din România face o astfel de investiție... Sunt sigur că o face pentru profit, ca să-și multiplice capitalul investit.

În aceste condiții, nu putem decât să ne bucurăm că acest capital românesc produce valoare în altă parte. Din păcate, nu reușim, într-adevăr, să mobilizăm acest capital pentru a produce mai mult în România. La noi în țară, dependența de capital străin rămâne la cote înalte. E bine și să avem investiții făcute în afaceri externe”, a declarat Cristian Păun pentru Gazeta Sporturilor.

• În 2023, fluxul net de investiții directe în străinătate al românilor a fost de 383 de milioane de euro, înregistrând o scădere semnificativă, de mai mult de trei ori, comparativ cu vârful atins în anul anterior, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Acestea pot produce ulterior dividende, profituri, care, evident, vor fi returnate în România, iar investițiile pot continua aici. Într-o primă fază, acest lucru poate fi problematic, ținând cont de faptul că acest capital părăsește România și se duce spre Italia, însă, repet, se va întoarce ulterior sub formă de dividende.

Avem și o situație inversă, în care investițiile străine vin în România, ne bucurăm atunci când vin. Ulterior, apar și «problemele». Acestea produc dividende în România, care se expatriază în țările de origine ale acestor investiții. Pentru a echilibra balanța, e bine să avem investiții din ambele categorii”, a completat acesta.

Cristian Păun: „Din ce în ce mai mult, fotbalul devine o afacere”

Cristian Păun a abordat și subiectul rentabilității în lumea sportului, cu accent pe fotbal, unde investițiile au crescut masiv în ultimele decenii, după cum acesta însuși observă.

„Din punctul meu de vedere, fotbalul devine din ce în ce mai mult o afacere, la fel cum se întâmplă și cu sportul în general, fenomen pe care îl observăm în ultimele decenii. Sunt foarte multe industrii care se sprijină pe dezvoltarea sporturilor, de aceea și investițiile au devenit foarte consistente, mă refer la cele în jucători sau cluburi.

În spatele lor sunt adevărate industrii care se promovează prin sport. Putem doar să menționăm industria materialelor sportive sau cea a pariurilor. Acestea depind de sporturi. Poate fi o alternativă. Sigur, e de preferat să investim în producție direct, dar dacă aceste industrii sunt susținute de investițiile în sport, de ce nu?!”, a mai spus profesorul pentru GSP.

212,7milioane de euro este cota de piață a Superligii

Mi-aș dori ca afaceriștii români să caute să înțeleagă mai bine mediul de afaceri din România și, în general, modul de a face afaceri, mai ales acelea care au în spate inovații, tehnologii de ultimă oră, producție în general.

Mi-aș dori să se pună mai mult accentul pe așa ceva, dar nu putem cere prea multe de la antreprenorii din România, în condițiile în care observăm obsesia tuturor de a investi în criptomonede sau NFT-uri, instrumente care vorbesc despre picturi și desene ale unora care produc cartofi și nu o fac de fapt.

În aceste condiții, nu avem ce să reproșăm unora că fac astfel de investiții mai puțin legate de producție sau valoarea adăugată, ținând cont, repet, că lumea mai degrabă ar investi în criptomonede, nu în acțiuni sau obligațiuni.

În acest moment, căutăm afaceri pe care le înțelegem, însă asta nu scuză dorința de a împinge lucrurile mai departe în sensul unei înțelegeri mai bune a tot ceea ce înseamnă valoare adăugată, sustenabilă și reală într-un sistem economic.

- Cristian Păun, economist