Articol de Remus Dinu - Publicat vineri, 06 decembrie 2024 16:16 / Actualizat vineri, 06 decembrie 2024 17:10
Profesorul de științe politice Cristian Preda a acceptat să explice pentru Gazeta Sporturilor ce semnifică anularea primului tur din alegerile prezidențiale, decizie luată de Curtea Constituțională în urmă cu puțin timp.
În vârstă de 58 de ani, Cristian Preda, fost europarlamentar și doctor în științe politice, a explicat într-un dialog cu GSP care sunt consecințele acestei măsuri fără precedent.
Profesorul Cristian Preda, după anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale: „E o decizie rară!”
- Domnule profesor, cum vi se pare această decizie? Zdruncină în vreun fel democrația, cum unele voci ar fi poate tentate să spună?
- E o decizie rară! Noi n-am mai avut alegeri anulate decât în 1848, prin proces revoluționar. Atunci, cei care erau în România, în comitetul revoluționar, au constatat că nu se pot face alegeri. Erau amenințări armate, tot felul de cauze. Altfel, s-au organizat în alte părți alegeri anticipate, au fost alegeri care au fost boicotate masiv, dar anulate n-au prea fost. Probabil că sunt mulți factori aici. În primul rând, este vorba despre o amenințare foarte serioasă, dacă, așa cum rezultă din documentele desecretizate, Rusia a intervenit în procesul electoral, e clar că e o situație foarte, foarte specială, o situație de război cibernetic. Iar asta a contat în decizia luată de judecători.
- O decizie luată în unanimitate, n-au existat dubii.
- Acum, pe de altă parte, ar fi fost bine ca aceste instituții să acționeze mai coerent, pentru că membrii CSAT au exprimat în rezoluția lor îngrijorarea față de interferența externă. Dar, aparent, nu au detaliat-o în fața membrilor Curții Constituționale înainte ca ei să se pronunțe luni în privința turului I. Asta nimeni nu va înțelege... De ce? De ce a trebuit ca, mai întâi, Curtea să valideze turul I, pentru ca, patru zile mai târziu, pe baza documentelor pe care CSAT-ul le avusese joia trecută, să se răstoarne decizia.
- Iar acest lucru...
- Asta e o incoerență care vădește o slăbiciune a statului extraordinară! Iar asta creează, evident, multă teamă! Și îngrijorare, dincolo de emoțiile pe care le-am avut de trăit. În al treilea rând, sigur că, din perspectivă democratică, faptul că... Până acum, am vorbit din perspectiva statului de drept și a funcționării unor mecanisme instituționale elementare. Din perspectivă, democratică...
- Vă rog.
- Sigur că toate taberele sunt frustrate acum, indiferent de candidatul pentru care ai votat, indiferent de tabăra în care te aflai în perspectiva turului doi, frustrarea e enormă! Și mi-e groază să mă gândesc cât de complicată va fi organizarea în trei luni a procesului electoral.
Cristian Preda: „Călin Georgescu pare, mai degrabă, spion ascuns în debara sau în subsol decât lider care să inflameaze mulțimile”
- Apropo de această chestiune, ce se va întâmpla, la ce să ne așteptăm? Fiindcă mandatul lui Klaus Iohannis ajunge la final în scurt timp.
- Sunt două situații. Avem două articole în Constituție. Unul care vorbește despre prelungirea mandatului președintelui și altul despre vacanța funcției președintelui și înlocuirea lui. În ceea ce privește prelungirea mandatului, aceasta se face, e scris negru pe alb, dacă există stare de război sau în caz de catastrofă. Acum, dacă CSAT-ul se reunește și spune că am fost atacați, se constată stare de război. Altfel, doar în sens metaforic suntem într-un război, pentru că la granițele noastre statul ucrainean este atacat de zece ani de ruși! Dar catastrofă nu e! Și atunci ne ducem la celălalt articol, care vorbește despre înlocuirea președintelui în mai multe cazuri, iar unul dintre cazurile indicate în Articolul 97, este demisia președintelui, nu încheierea mandatului! Dar dacă, să zicem, Klaus Iohannis, chiar și cu 24 de ore înainte de finalul mandatului lui demisionează, atunci intră în funcțiune acest articol care spune că e înlocuit fie de președintele Senatului, fie de președintele Camerei, și că, în termen de 3 luni, Guvernul organizează alegeri. Mie mi se pare că ăsta este articolul la care se va recurge.
- O altă întrebare ar fi dacă să ne așteptăm la mișcări de stradă din partea susținătorilor partidelor suveraniste... Fiindcă probabil se simt nedreptățite, percep decizia ca pe una abuzivă, poate. Iar riscul de tumult social pare în acest moment unul accentuat. Cel puțin accentuat.
- Da, nu e exclus să vedem ieșiri în stradă și, în fine, în cazul acesta, al izolaționiștilor, oameni care sunt iuți la mânie, cum se spunea. Eu sper să fie păstrată o anumită ordine publică. Pentru că asta ne mai lipsește, o confruntare de stradă, după toate aceste emoții prin care a trecut toată lumea. Altfel, Călin Georgescu pare, mai degrabă, spion ascuns în debara sau în subsol decât lider care să inflameaze mulțimile. Probabil că, mai degrabă, Șosoacă și Simion vor recurge la asemenea soluții. Personal, mă astept să nu-l mai vedem pe Călin Georgescu. De altfel, sper, evident, ca și el, și Șoșoacă nu vor putea participa la noua cursă electorală, pentru că va fi ceva organizat de la zero.
- Exact despre acest lucru voiam să vă mai întreb. Viitoarele alegeri îl vor avea sau nu la linia de start pe candidatul Călin Georgescu?
- Nu, nu, asta e o certitudine! Nici Soșoacă, nici el nu vor putea intra după deciziile Curții, pentru că dacă au exclus-o explicit pe una și dacă au anulat alegerile în cazul celuilalt candidat, e evident că o asemenea candidatură nu va putea fi acceptată. Și atunci, rușii sunt obligați să pregătească alți candidați.
- INFORMAȚII-CHEIE: Au existat mai multe cereri de anulare a turului 1 al alegerilor prezidențiale, în urma dezvăluirilor făcute în ultimele zile. Administrația prezidențială a declasificat concluziile ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care vorbeau despre implicare unui „actor statal” în influențarea alegerilor.
- Pe deasupra, instituțiile statului au dezvăluit cum campania lui Călin Georgescu a fost susținută cu sponsorizări de peste un milion de euro pentru împrăștierea clipurilor de pe TikTok, deși candidatul independent a declarat zero în dreptul cheltuielilor de campanie.
Cum au arătat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale:
- Călin Georgescu (22,94%) - 2.120.401 voturi
- Elena-Valerica Lasconi (19,17%) - 1.772.500 voturi
- Ion-Marcel Ciolacu (19,14%) - 1.769.760 voturi
- George-Nicolae Simion (13,86%) - 1.281.325 voturi
- Nicolae-Ionel Ciucă (8,78%) - 811.952 voturi
- Mircea-Dan Geoană (6,31%) - 583.898 voturi
- Kelemen Hunor (4,50%) - 416.353 voturi
- Cristian Diaconescu (3,10%) - 286.842 voturi
- Cristian-Vasile Terheș (1,03%) - 95.782 voturi
- Ana Birchall (0,46%) - 42.853 voturi
- Ludovic Orban (0,21%) - 20.089 voturi
- Sebastian-Constantin Popescu (0,15%) - 14.683 voturi
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (0,15%) - 14.502 voturi
- Silviu Predoiu (0,12%) - 11.246 voturi
Un nou transfer la FCSB! Gigi Becali, pentru GSP: „Luni dăm banii. Merge în cantonament”
Dinamo a ajuns în Antalya » Din Turcia, „câinii” anunță categoric: „Locul nostru e în play-off!”
)
)
)
)
)
)
