Articol de Marian Ursescu - Publicat miercuri, 08 octombrie 2008 00:00
Doina Ignat spune povestea fiecărei medalii olimpice pe care a cucerit-o
Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004 şi Beijing 2008. Acestea sînt reperele carierei canotoarei Doina Ignat. O carieră bazată pe şase medalii olimpice obţinute la cinci ediţii. O carieră începută la 16 ani şi încheiată la 39!
"Cînd am plecat de la Miorcani, micul meu sat din judeţul Botoşani, am făcut-o cu inima strînsă. Nu fusesem niciodată la Bucureşti. Mi-l imaginam ca pe un oraş mare, cu blocuri înalte. Dar nu prea am avut ocazia să-l văd, că noi ne făceam veacul la Snagov", povesteşte Doina Ignat. Canotajul nu i-a plăcut neapărat. "Nu e un sport care să-ţi placă, dar îţi intră în sînge. E mult de muncă, stai departe de cei dragi în cantonamente, dar te bucuri de faptul că eşti cu toate fetele într-o tabără care nu se mai termină", declară Doina.
Cariera sa internaţională a început în 1991, la Campionatele Mondiale de la Viena. "Nu m-am aruncat direct la aur, am început cu bronz", glumeşte Ignat. De atunci, medaliile au venit pe bandă rulantă. Nu le mai ştie numărul, dar fiecare are povestea ei. Amară, haioasă, tensionată.
6 medalii olimpice a obţinut Doina Ignat în carieră: argint în 1992, aur 1996, două de aur în 2000, aur în 2004 şi bronz în 2008
11 medalii a cucerit Doina Ignat la Campionatele Mondiale de-a lungul carierei: 4 de aur, 4 de argint şi 3 de bronz
"Ne fac pe noi babele alea?"
Avea doar 21 de ani. Era la prima competiţie majoră din carieră. Antrenorii au pus-o în barca de patru vîsle alături de Constanţa Burcică, Veronica Cochelea şi Anişoara Dobre. "Poate şi pentru faptul că era prima mea Olimpiadă, dar la Barcelona mi-a plăcut cel mai mult. A fost cea mai dragă medalie olimpică obţinută vreodată, chiar dacă a fost doar de argint", spune Doina Ignat. Explică imediat şi de ce. "Noi plecam cu şansa a treia. Pe nemţoaice nu puteam să le depăşim, erau prea bune, aveau şcoala lor. Pentru locul doi ne duelam cu Rusia. Ştiu că rusoaicele erau purii, puteau să ne fie mame. Ţin minte că mă îmbărbătam cu Tanţa Burcică. «Hai, fată, ne fac pe noi babele alea?», zicea Tanţa. Cînd au trecut linia de sosire înaintea Rusiei, româncele s-au aruncat din barcă şi au făcut baie îmbrăcate".
Medalia după care suferă
În 1996, la Atlanta, Doina Ignat a făcut parte din barca de 8 plus 1. "Trecusem din 1993 în proba regină a canotajului şi acum căutam aurul", îşi aminteşte Doina. Împreună cu Liliana Gafencu, Veronica Cochelea, Anca Tănase, Doina Spircu, Mărioara Popescu, Ioana Olteanu, Elisabeta Lipă şi cîrmăciţa Elena Georgescu au învins detaşat Canada şi Belarus. "La puţin timp după ce ne-am întors acasă, mi-au furat medalia de la Atlanta. Hoţii mi-au spart garsoniera în care stăteam atunci şi au luat-o. În America, primisem 10.000 de dolari ca să o dau, dar am refuzat. Am plîns după ea", spune Ignat.
2 medalii de aur are Doina Ignat la Campionatele Europene
Aproape să se ia la pumni cu americancele
Între 1997 şi 2000, barca de opt plus unu a României a fost ca o sperietoare pentru toţi. "Adversarele se uitau la noi la concursuri parcă ne-ar fi mîncat. Îmi aduc aminte că la Mondialele din 1999, din Canada, după cursă am mers într-un bar. Ne-am întîlnit acolo cu americancele. Cînd am intrat, Amy Fuller, una dintre marile lor canotoare, a început să ne înjure. Pentru moment am vrut să ne luăm la bătaie, eram nebune, dar am avut un moment de luciditate. Le-am zis fetelor să plecăm, că sigur ieşea cu scandal", mărturiseşte Doina. La Sydney, în 2000, cele două echipe s-au întîlnit la Olimpiadă. Americancele nici nu au contat. "Cîştigam atunci orice cursă din experienţă. Dacă ne trezeam la trei noaptea, nu ne bătea nimeni", încheie Ignat.
"Eu eram cu gura mare!"
Doina Ignat recunoaşte că ea a fost întotdeauna persoana care a dictat în barcă, la ultimele trei ediţii ale JO. "Stăteam cu gura pe fete, le jigneam de multe ori, după care îmi ceream scuze. Pe bune dreptate însă mă răsteam la ele, pentru că nu-şi făceau treaba în barcă", a povestit Doina. "Chiar şi la Uţa Lipă mă răţoiam. Mă ştiau toate însă că sînt rea de gură, dar am suflet bun şi mă lăsau să mă liniştesc", adaugă sportiva. "În 2004, la Atena, revenisem în barcă mai multe după doi ani de pauză. Dorinţa de victorie era însă atît de mare, încît nimeni nu a putut să ne bată. Experienţa era prea mare şi am cîştigat detaşat", îşi aminteşte Doina.
Cîntecul de lebădă
Doina Ignat nu-şi explică nici acum insuccesul de la Beijing. "Am plecat de acasă aşa de încrezătoare, barca zbura pe apă, totul mergea senzaţional. Nu-mi dau seama ce s-a întîmplat. Cert e că nu ne-am mai coordonat, nu am mai ascultat-o pe cîrmăciţa Elena Georgescu. Am intrat în panică în momentul cînd le-am văzut pe americance în faţă şi totul s-a năruit. Cred că dacă s-ar repeta de zece ori cursa, de nouă ori noi am cîştiga. Acum e însă tardiv", subliniază Doina.
Doina Ignat spune povestea fiecărei medalii olimpice pe care a cucerit-o
Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004 şi Beijing 2008. Acestea sînt reperele carierei canotoarei Doina Ignat. O carieră bazată pe şase medalii olimpice obţinute la cinci ediţii. O carieră începută la 16 ani şi încheiată la 39!
"Cînd am plecat de la Miorcani, micul meu sat din judeţul Botoşani, am făcut-o cu inima strînsă. Nu fusesem niciodată la Bucureşti. Mi-l imaginam ca pe un oraş mare, cu blocuri înalte. Dar nu prea am avut ocazia să-l văd, că noi ne făceam veacul la Snagov", povesteşte Doina Ignat. Canotajul nu i-a plăcut neapărat. "Nu e un sport care să-ţi placă, dar îţi intră în sînge. E mult de muncă, stai departe de cei dragi în cantonamente, dar te bucuri de faptul că eşti cu toate fetele într-o tabără care nu se mai termină", declară Doina.
Cariera sa internaţională a început în 1991, la Campionatele Mondiale de la Viena. "Nu m-am aruncat direct la aur, am început cu bronz", glumeşte Ignat. De atunci, medaliile au venit pe bandă rulantă. Nu le mai ştie numărul, dar fiecare are povestea ei. Amară, haioasă, tensionată.
6 medalii olimpice a obţinut Doina Ignat în carieră: argint în 1992, aur 1996, două de aur în 2000, aur în 2004 şi bronz în 2008
11 medalii a cucerit Doina Ignat la Campionatele Mondiale de-a lungul carierei: 4 de aur, 4 de argint şi 3 de bronz
"Ne fac pe noi babele alea?"
Avea doar 21 de ani. Era la prima competiţie majoră din carieră. Antrenorii au pus-o în barca de patru vîsle alături de Constanţa Burcică, Veronica Cochelea şi Anişoara Dobre. "Poate şi pentru faptul că era prima mea Olimpiadă, dar la Barcelona mi-a plăcut cel mai mult. A fost cea mai dragă medalie olimpică obţinută vreodată, chiar dacă a fost doar de argint", spune Doina Ignat. Explică imediat şi de ce. "Noi plecam cu şansa a treia. Pe nemţoaice nu puteam să le depăşim, erau prea bune, aveau şcoala lor. Pentru locul doi ne duelam cu Rusia. Ştiu că rusoaicele erau purii, puteau să ne fie mame. Ţin minte că mă îmbărbătam cu Tanţa Burcică. «Hai, fată, ne fac pe noi babele alea?», zicea Tanţa. Cînd au trecut linia de sosire înaintea Rusiei, româncele s-au aruncat din barcă şi au făcut baie îmbrăcate".
Medalia după care suferă
În 1996, la Atlanta, Doina Ignat a făcut parte din barca de 8 plus 1. "Trecusem din 1993 în proba regină a canotajului şi acum căutam aurul", îşi aminteşte Doina. Împreună cu Liliana Gafencu, Veronica Cochelea, Anca Tănase, Doina Spircu, Mărioara Popescu, Ioana Olteanu, Elisabeta Lipă şi cîrmăciţa Elena Georgescu au învins detaşat Canada şi Belarus. "La puţin timp după ce ne-am întors acasă, mi-au furat medalia de la Atlanta. Hoţii mi-au spart garsoniera în care stăteam atunci şi au luat-o. În America, primisem 10.000 de dolari ca să o dau, dar am refuzat. Am plîns după ea", spune Ignat.
2 medalii de aur are Doina Ignat la Campionatele Europene
Aproape să se ia la pumni cu americancele
Între 1997 şi 2000, barca de opt plus unu a României a fost ca o sperietoare pentru toţi. "Adversarele se uitau la noi la concursuri parcă ne-ar fi mîncat. Îmi aduc aminte că la Mondialele din 1999, din Canada, după cursă am mers într-un bar. Ne-am întîlnit acolo cu americancele. Cînd am intrat, Amy Fuller, una dintre marile lor canotoare, a început să ne înjure. Pentru moment am vrut să ne luăm la bătaie, eram nebune, dar am avut un moment de luciditate. Le-am zis fetelor să plecăm, că sigur ieşea cu scandal", mărturiseşte Doina. La Sydney, în 2000, cele două echipe s-au întîlnit la Olimpiadă. Americancele nici nu au contat. "Cîştigam atunci orice cursă din experienţă. Dacă ne trezeam la trei noaptea, nu ne bătea nimeni", încheie Ignat.
"Eu eram cu gura mare!"
Doina Ignat recunoaşte că ea a fost întotdeauna persoana care a dictat în barcă, la ultimele trei ediţii ale JO. "Stăteam cu gura pe fete, le jigneam de multe ori, după care îmi ceream scuze. Pe bune dreptate însă mă răsteam la ele, pentru că nu-şi făceau treaba în barcă", a povestit Doina. "Chiar şi la Uţa Lipă mă răţoiam. Mă ştiau toate însă că sînt rea de gură, dar am suflet bun şi mă lăsau să mă liniştesc", adaugă sportiva. "În 2004, la Atena, revenisem în barcă mai multe după doi ani de pauză. Dorinţa de victorie era însă atît de mare, încît nimeni nu a putut să ne bată. Experienţa era prea mare şi am cîştigat detaşat", îşi aminteşte Doina.
Cîntecul de lebădă
Doina Ignat nu-şi explică nici acum insuccesul de la Beijing. "Am plecat de acasă aşa de încrezătoare, barca zbura pe apă, totul mergea senzaţional. Nu-mi dau seama ce s-a întîmplat. Cert e că nu ne-am mai coordonat, nu am mai ascultat-o pe cîrmăciţa Elena Georgescu. Am intrat în panică în momentul cînd le-am văzut pe americance în faţă şi totul s-a năruit. Cred că dacă s-ar repeta de zece ori cursa, de nouă ori noi am cîştiga. Acum e însă tardiv", subliniază Doina.
)
)
)
)
)
)
)
)
