)
Articol de Cristian Geambașu - Publicat joi, 21 aprilie 2022 15:32 / Actualizat joi, 21 aprilie 2022 15:43
După amicalul CFR-Dinamo Kiev, Dan Petrescu a găsit cu cale să acuze arbitrajul lui Kovacs. Frate cu celălalt Kovacs. Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns.
Cineva cu un particular simț al umorului l-a delegat pe Szabolcs Kovacs la partida CFR-Dinamo Kiev 0-0. Szabolcs Kovacs este fratele mult mai cunoscutului Istvan Kovacs, care acum câteva zile arbitrase derbyul campionatului, CFR-FCSB 0-1.
Prestația lui Istvan, corectă până la detalii, fusese incriminată însă de clujeni atât prin vocea lui Dan Petrescu, cât și prin aceea a lui Cristi Balaj. Suspendându-l 3 etape pe bosniacul Susici pentru faultul dur la Darius Olaru, Comisia de Disciplină a pus capăt delirului.
În ce virează teoria persecuției
Despre Dan Petrescu nu are rost să ne mai mirăm, omul interpretează la fiecare meci un rol din care nu va mai ieși niciodată și în care a ajuns chiar să creadă. Doar că dusă la extrem, și teoria asta a persecuției a virat în ridicol.
Surpriza a venit însă din poziționarea lui Balaj, altfel destul de reținut la declarații și în general un vajnic apărător al limbii de lemn. Acum președinte al clubului campion, acesta recitase cam aceeași poezie cu a antrenorului, acuzându-l pe Istvan.
Purtătorul unui mesaj natural
Prieten bun cu acuzatul din perioada în care ambii forau în abatajul subteranelor arbitrajului, Balaj a dat senzația că recită un text impus de patronul, acționarul, binefăcătorul, în fond creditorul N. Varga. Spre deosebire de Petrescu, natural și dezinvolt, discursul lui Balaj nu a servit la altceva decât a arăta lumii obediența-i față de șef.
Să revenim însă la Petrescu, fiindcă el este purtătorul unui mesaj nealterat de clasament, conjuncturi, dezastre naturale sau războaie. Amicalul lui Dinamo Kiev a fost un meci tocmai pentru ajutorarea refugiaților ucraineni (niște profitori în viziunea a destui compatrioți), oameni fugiți din calea războiului. Războiul război, nu războiul pentru titlul de campioni ai României.
Glume proaste
Să vii la finalul partidei și să acuzi arbitrajul lui Szabolcs Kovacs, care te-ar fi privat de două, ba chiar trei penaltyuri nu este deplasat. Este de-a dreptul grotesc. Să reduci o partidă de fotbal al cărei scop a fost transmiterea unui mesaj de solidaritate într-un meci viciat de arbitru, cu niște faze litigioase, nu este caraghios, este pur și simplu oribil. Unde mai pui și gluma că după frate urmează sora și copiii lui Istvan să arbitreze CFR-ul!
Cine îl oprește pe Dan Petrescu?
E cineva în stare să îl oprească pe fostul destoinic antrenor și mare jucător de fotbal din această expediție în penibil? Poate propriii jucători acuzați fățiș de însuși antrenorul că vor să îl lucreze. Dar care, cu excepția colaboraționiștilor gen Deac sau Camora, s-au săturat de stilul fricos impus unei echipe care are calitate să producă și fotbal, nu doar angoase? Poate acționarul-binefăcător-creditor, presat de datoria uriașă de 26 de milioane de euro? Poate suporterii CFR-ului? Zâmbiți?!
Acea Generație de Aur
Dan Petrescu se sinucide profesional cu fiecare meci inventându-și adversari invincibili și demoni perverși care îl împiedică să-și facă meseria. Asistăm la finalul tragicomic al unei solide cariere de antrenor. Un component cu drepturi depline al Generației de Aur, acea generație care trebuia și dincolo de teren să vindece fotbalul de bolile lui grele. Să îi redea credibilitatea. Perpetuarea la putere a lui Burleanu este o consecință și a defetismului aparținătorilor Generației de Aur.
Apropo. Dan Petrescu urma să fie selecționerul naționalei României! Era suficient un simplu „Da!”. Iar el și-a construit o fortăreață de Nu-uri. La fel ca Hagi și ca Boloni, idem R. Lucescu, a refuzat postul și domnul Petrescu. La subterfugii suntem mari maeștri. Iar la nevroze și mai și.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
