)
Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat miercuri, 19 iunie 2024 16:49 / Actualizat miercuri, 19 iunie 2024 16:49
Cum Euro 2024 abia a ieșit din turul 1, e prematur, ba și riscant, de tras concluzii. Totuși, se poate spune din ce-am observat până acum că în prim-plan nu se găsesc atât vedetele, cât echipele înseși. Nu strălucesc individualitățile, ci mai degrabă colectivele. Ca atare, n-au rupt gura târgului nici Cr. Ronaldo, nici Harry Kane, nici măcar Mbappe. Au acționat și ei ca rotițele unui mecanism, slujitori ai interesului general.
În măsura în care lucrurile vor continua la fel, Edi Iordănescu trebuie socotit printre cei care au intuit acest trend. Corect că, în absența unor supervalori, n-a prea avut de ales. Numai că, de voie ori de nevoie, mai ales de nevoie, a pedalat pe ideea că grupul, unitatea și forța lui, constituie principala armă a naționalei noastre, una fără jucători de top.
A pretins rigoare și disciplină, noțiuni nu foarte iubite de fotbaliști, devotament și dăruire, calități de la care n-a admis niciun compromis. Așa s-ar putea explica neincluderea în lot a craioveanului Mitriță, dar și, nejustificată pentru mulți, repetata convocare a lui Pușcaș.
Cât timp echipa n-a sedus, iar suporterii au suferit, Iordănescu și-a luat porția de critici și chiar de injurii. I s-a reproșat promovarea pe pile, c-ar fi "băiatul lui tata", împins de la spate de prietenii politici ai acestuia etc.
Altul ar fi sărit în sus, ar fi "explodat". Nu și Edi, care și-a văzut de treabă, nutrind speranța că va sosi ziua în care va demonstra că n-a greșit și în care i se va da dreptate. Nu-mi închipui că e atât de naiv încât să se fi așteptat și la plecăciuni.
Iată că ziua aceea n-a întârziat! Din postura de outsider, cu o cotă de piață de 5 ori sub a adversarului, România a surclasat Ucraina în meciul de debut de la Euro 2024, izbândă istorică, știți contextul. Logic considerat printre artizanii unei isprăvi în care, să fim sinceri, puțini au crezut, Iordănescu a intrat brusc în grațiile publicului. N-a ajuns erou peste noapte, dar statutul său s-a schimbat, antrenorul contestat devenind prețuit, ba și admirat.
Dacă e, indiscutabil, meritul lui în realizarea unui succes nescontat, trebuie subliniat și cel al "tricolorilor". Băieții au priceput ce se vrea de la ei și-au răspuns în consecință. Astfel, The Guardian nu s-a sfiit să titreze „Un Stanciu uluitor a condus România către o victorie dominantă", dar nu s-a oprit acolo. A comparat actuala generație cu cea așa-zisă de Aur, un compliment de reținut și foarte rar.
Să nu fie prea mult și prea repede, să ne grăbim și să ardem etapele ?!, ce părere aveți? Totodată însă, să nu exagerăm cu modestia, ci să ne bucurăm, ne-am câștigat acest drept! Iar jucătorilor și lui Iordănescu, staffului său, să le dăm ce li se cuvine, inclusiv respectul nostru. Și să acceptăm, privind polemica iscată de reacția lui Stanciu, că am mers uneori cu critica până în pragul jignirilor. Iar vinovații, cei care se simt cu musca pe căciulă, să-și ceară scuze!
În sfârșit, să nu uităm că naționala a beneficiat la Munchen de susținerea unui public numeros și entuziast, cifrat la peste 30.000 de oameni. Poate doar turcii să fi fost mai mulți la meciul cu Georgia de la Dortmund, însă ei sunt peste 3 milioane în Germania și reprezintă 75% din totalul imigranților din această țară. Așa că prezența lor masivă la Dortmund n-a mirat cât afluența de români de la Munchen.
Dacă jumătate dintre ei vor veni și sâmbătă la Koln, într-adevăr, 600 de kilometri mai sus, atunci șansele "tricolorilor" de a nu ceda în fața belgienilor vor crește, cu toate că și aceștia sunt mai bine cotați. Băieții noștri au însă datoria să confirme succesul cu Ucraina și să arate că nu se mai tem de nimeni.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
