Articol de Radu Cosașu - Publicat vineri, 03 decembrie 2021 09:43 / Actualizat vineri, 03 decembrie 2021 09:43
Articol scris pentru cei „cu fotbal la cap”
Fiindcă mă simt implicat în acest scandal „Messi de aur - Lewa doar atacant al anului”, nu mă pot da deoparte și să-mi arog vreo originalitate: sunt de aceleași păreri de ieri ale confraților mei Ioanițoaia, Ștucan și TRU în acest (încă o dată) scandal.
Sunt cazuri ca acel de azi când nu e deloc necesar să te socotești original, ci, dimpotrivă, să te simți bine că te numeri printre cei „cu fotbal la cap”, după expresia fericită a lui TRU.
Nu mi-a fost ușor să accept adevărul
O scriu liniștit: le invidiez claritatea punctelor de vedere, la care ader și eu după ce, ani de zile, am fost un Messianist incondițional. Fiind un sentimental în morala de microbist - să nu-i zic chiar un fanatic, cum nu pot să mai fiu, știu că e stupid și urât orice fanatism -, nu mi-a fost lesne să trec de la Leo la Lewa și să susțin în ultimul an că polonezul îi este superior catalanului. Schimbarea unor preferințe de obicei mă afectează chiar și în ceea ce, cum se zice, e doar un joc.
Nu mi-a fost ușor să accept adevărul că, în toată grozăvia pandemiei, Lewa i-a fost superior lui Messi și „să bat capul” insistent că esticul (deși nu folosesc expresia!) a fost mai bun decât argentinianul. Messi nu mă mai încânta, dacă asta contează într-o joacă.
Lewandovist tenace
Mai mult chiar, în ultimele meciuri, adică judecând la zi, cum a fost cu „foarfeca” de la Kiev, Lewa a continuat să marcheze, întristându-l pe Lucescu. Un Lucescu pe care nu-l pot uita cum l-a rugat pe Messi, tot după un meci cu Barca, să-i dăruiască un tricou și Messi, în drum spre cabină, a acceptat cu plăcere.
De multă vreme sunt atent la opțiunile lui Lucescu. Și el, odată cu Dinu, intră între microbismele mele tenace. Dacă în ultimul an am fost un tenace Lewandovist, nu poate să mă lase rece această scandaloasă anomalie de Public Relations.
Cum să-i iei Balonul de Aur celui încoronat - totuși - ca atacant al anului? Nu sunt totuna, ne iau de proști? Noroc cu inteligența lui Lewa: el s-a declarat mândru de acest trofeu de consolare.
Ziua când Lineker a fost egalul lui Maradona
Și am mai avut un noroc - exact în ziua decernării trofeului, în Gazeta noastră a apărut tradus un interviu excepțional al lui Lineker, din The Guardian. El pornea de la Messi, lângă care nu-l punea decât pe Maradona. Gary îl adora, descriindu-l fabulos de contradictoriu: „...Diego a fost un haos, dar un tip minunat. În jurul său, totul era un balamuc și te întrebai: cum de rămâne sănătos la cap?”.
Își amintea că au făcut împreună o teletragere la sorți pentru un Mondial și Diego (nota mea: cu haosul lui haios) i-a spus că „dacă ai fi jucat fotbal cum ești aici, la TV, poate că ai fi fost la fel de bun ca mine". Lineker conchidea entuziasmat: „Era amuzant, deștept - nu poți să fii un fotbalist mare fără să fii deștept”.
Așa să fie? Am scris acest articol în balamucul actualului Balon de Aur exact pentru această convingere a lui Lineker.