Era cotată cu șanse la medalii, mai ales că în ultimii doi ani a ieșit campioană europeană, însă debutul său la o astfel de competiție s-a amânat cu un an din cauza pandemiei de coronavirus. Legitimată la Dinamo, Laura Coman împlinește, joi, 27 de ani și vorbește despre provocările carantinei, cum se antrenează și cum vede această criză sanitară.

- Laura, cum e perioada aceasta pentru tine? 
- M-am adaptat situației, am încercat cât de cât să nu las perioada aceasta să pună stăpânire pe mine, ci să o controlez și să-i văd beneficiile. Am avut un început de an foarte bun, anul trecut a fost unul excepțional și poate că era timpul să fie și o mică pauză, ca să pot să-mi revin. 

- Totuși nu e o pauză totală.
- Exact, am antrenament, am o machetă cu care fac pregătire de două ori pe zi, dar nu pot să trag pentru că aș avea nevoie de permis de portarmă și de autorizații pentru a ține pușca acasă, chiar dacă una cu aer comprimat nu este letală. Actele sunt în curs de facere, dacă se va lungi perioada de stare de urgență, le voi primi. Sper că nu va mai fi nevoie și ne vom putea întoarce la antrenamentele clasice. 

"Simțeam rece în palmă" 

- De când n-ai mai tras? 
- De când a început toată nebunia. A fost Campionatul European, ne-am întors de acolo și nu cred că am mai tras de atunci. S-ar putea ca focurile din finala de la CE să fi fost ultimele. 

- Îți lipsește? 
- Da, clar! Am momente când mă trezesc, mă îmbrac și îmi vine să plec pe ușă, la antrenamente. Mi-e dor și ca să-mi treacă mai urmăresc finalele, săptămâna trecută am urmărit-o pe cea de la ultimul European și parcă simțeam rece în palmă. Nu-mi venea să cred că am reușit și a doua oară. 

„Nu eram obișnuiți să stăm acasă, în primele două săptămâni am făcut la curățenie de m-am săturat, apoi m-am oprit"-Laura Coman

- Ce pierzi tu în această perioadă, din precizie, din acuratețe? 
- Simulez, mă pun efectiv la perete, fără distanță, fără nimic și am o machetă pe care o ridic în brațe, tocmai pentru a nu pierde mișcarea, macheta are aceeași greutate cu arma cu care trag eu. Dar prizele sunt diferite, nu e aceeași chestie. Eu am mai avut pauze, pe timp de vară, încerc să o iau ca pe un fel de vacanță controlată, să mă gândesc că nu sunt două luni, ci trei zile. 

Partea psihică, mai importantă la tir 

- Și îți iese? 
- În sportul pe care-l practic, în permanență în mintea mea execut focuri și repet, a devenit o obișnuință să-mi imaginez focul pe care-l trag și să simt senzațiile pe care le aveam în timpul lui. Sper că n-o să fie nicio problemă! Nu faptul că nu trag este un stres, ci mai mult incertitudinea că nu știu când va fi următorul concurs, nu știu dacă până la urmă se vor ține Jocurile Olimpice sau se vor anula cu totul. 

- Este un stres în plus? 
- Sunt multe întrebări și asta mă stresează mai mult decât faptul că nu am mai tras de atât timp. Până la urmă, tirul e un sport psihic: dacă reușești mental să depășești această perioadă, totul este OK. Mai greu este pentru cei care au sporturi unde fizicul este mai important. Pentru întreținere, pot urca și coborî scările de nu știu câte ori, mai ales că stau la etajul șapte. În schimb, psihic trebuie să te menții într-o stare de liniște, de calm, să fii foarte optimist, să nu pici în partea cealaltă, să o dai pe „Aoleu, se termină lumea acum!". 

- Discuți cu vreun psiholog în această perioadă? 
- Da, am psiholog, kinetoterapeut, o echipă cu care țin legătura. Am program de exerciții pe partea de kineto, iar pe partea de psihologie le fel, de trei ori pe săptămână ne vedem pe Zoom și vorbim, mai povestim, ne mai descărcăm, mai pui o întrebare: „Domnu' psiholog, ia uitați, m-am gândit trei zile la chestia aia. Oare e bine, oare nu e?". 

„M-am pregătit până în ultima zi" 

- Ai vreo veste, când ai putea să te întorci la antrenamente?
- Oficial nu ni s-a comunicat nimic, doar ce am văzut eu la televizor, că pe 15 mai se termină starea de urgență, dar eu cred că va fi 1 iunie. Cred că în acel moment și clubul ne va primi să ne putem antrena. 

„Aveam în program un concurs în India, iar fix în această perioadă trebuia să fiu la Tokyo, la o simulare pentru Jocurile Olimpice. Aveam biletul de întors pe 30 aprilie"-Laura Coman

- Apropo, că tu ești la Dinamo. Ai vorbit cu colegii tăi care au ieșit în stradă? 
- Da, și eu m-am pregătit până în ultima zi. Eram la aceeași secție cu Larisa Iordache, cu Alin Alexuc de la lupte, cu Amalia Tătăran de la scrimă. Și am fost anunțați în ultima zi că nu mai e cazul, că pe noi, cei calificați sau în curs de calificare la JO, vor să ne protejeze, că nu mai e cazul să ieșim pe străzi. 

- Ți se pare o situație normală aceasta de a-i scoate pe sportivi pe stradă?
 - Normal nu este, pentru că sportivii nu sunt obișnuiți și nici nu au fost instruiți corespunzător. Mi s-ar fi părut o situație normală dacă, de exemplu, înainte cu o săptămână de a fi scoși pe străzi să li se fi spus ce trebuie să facă. Din cauza acestei neglijențe toată lumea a sărit cu gura pe ei, așa mi s-a părut mie. 

- Tu crezi că sportivii pot face față unei astfel de situații?
 - Dacă sunt instruiți corespunzător, sigur! Nu zic că este una normală, dar în cazul unei situații de urgență, nimeni nu credea că se va ajunge aici, au fost luate aceste măsuri. Sportivii s-au conformat, chiar dacă nu aveau drepturi depline, nu trebuie să fim toți băgați în aceeași categorie, că mergem acolo și apoi ne luăm concediu medical. O parte dintre noi au fost protejați pentru că noi suntem calificați la Olimpiadă! Nu putem să riscăm atât de mult încât să rămânem descoperiți la Jocuri, momentan suntem activi pe partea asta. 

- Dacă nu erai în activitate mergeai? 
- Cu drag, eu eram și acum pregătită. Antrenorul meu merge zi de zi, program normal, noi suntem învățați cu un program strict, dar pot apărea tot felul de situații.

Multe incertitudini

- Cu Jocurile tu ce crezi? A părut că lucrurile se rezolvă cu amânarea lor, dar sunt tot mai multe voci care spun că nu se vor ține nici în 2021! 
- Eu nu pot decât să mă pregătesc pentru ele, eram gata și acum. Răbdarea și toate cele îmi sunt puse la încercare, așteptăm să vedem ce se va decide. Toată situația aceasta a creat incertitudine peste tot în lume. De asta nu cred că va fi ceva sigur până nu vom trece de Sărbătorile de iarnă. Mai ales că se presupune că va veni al doilea val. Dacă se va întâmpla la fel ca acum, e clar să se va interzice o astfel de adunare. 

- Ai fi de acord și cu ideea de carantină la Tokyo? 
 - Aș sta și o lună în carantină, numai să mă lase să trag la Jocurile Olimpice, în ziua aceea pentru care m-am pregătit zece ani. Depinde și dacă va exista un vaccin, dar și aici e o problemă, pentru că există sportivi care nu vor să fie vaccinați. Am văzut cazul lui Djokovici, nu cred că este singurul. E de ajuns ca unul să deschidă gura ca alții să prindă curaj. 

- Tu te-ai vaccina?
- Da, cred că da, într-o situație ca aceasta, oricum când am fost în țările în care trebuie să-ți faci un vaccin pentru a te feri de anumite boli, am făcut-o, așa cum este în India, împotriva febrei tifoide, galbene. Nu am avut de ales. Într-un caz justificat cum ar fi nebunia asta, trebuie să mă vaccinez. 

"Încerc pe cât de mult posibil să nu iau această perioadă ca pe o povară. Analizăm concursuri, vorbim, ne relaxăm, ne mai odihnim, chestii pe care nu le-am mai făcut de ceva vreme pentru că eram mai mult plecați la concursuri"- Laura Coman

Amânarea, sare pe rană 

Tirista de la Dinamo spune că o eventuală anulare a JO din 2021 i-ar pica foarte rău. „Cred că nu o să vorbesc o săptămână, o să rămân prinsă în mintea mea foarte mult timp. Nu e problemă că nu aș ajunge la Paris sau la cealaltă pentru că vreau să mai prind două ediții, dar ar fi foarte dureros. Nu e de ajuns că au pus sare pe rană cu amânarea asta de un an, mai ales că știi cât ai muncit și ți-ai calculat acel moment și câte sacrificii ai făcut. Suntem dependenți de sentimentul acela de a câștiga, de a fi pe podium, de a fi la concurs", a spus Laura.

România e puternică și se va întoarce și mai puternică!

Citește mai multe știri din sport:

SPECIAL GSP Sporturile de echipă, între anulare și încăpățânare: ce face România, ce face Europa

Sportul românesc primește și o vestă bună » Cupa Mondială ajunge și în 2021 la Râșnov