Articol de Roxana Fleşeru - Publicat vineri, 07 decembrie 2007 00:00
Diana, Daniela, Rodica, Larisa, Mădălina, Ana Maria, Roberta, Patricia, Georgiana, Gabriela. Paralele, bîrnă, sol, sărituri. Nadia. Vis: Olimpiada din 2012. La centrul olimpic de la Oneşti se antrenează 10 gimnaste. Doar trei dintre ele au buletin. "Fetele de aici sînt o parte din nucleul gimnasticii din viitor", spune Daniel Nistor, antrenorul coordonator. Junioarele de la Oneşti sînt completate de fetele care se pregătesc în celălalt centru olimpic, la Deva.
Diana Chelaru este una dintre fetele care anul acesta a împlinit 14
ani. La vîrsta ei, Nadia strălucea la Montreal. După rezultate, este
vîrful. În 2007 a cîştigat titlul la individual compus la Campionatele
Naţionale de la Focşani. Este din oraşul Nadiei.
- Care este gimnasta ta preferată?
Răspunde fără să clipească:
- Nadia.
- Dar n-ai văzut-o!
- Cum să nu ?! Ne-am întîlnit prima dată cînd i-am construit statuie.
Îmi aduc aminte cînd a venit că am ieşit toate fetele în costumele de
gimnastică. Era un frig. M-a luat în braţe!
Ochii mari şi căprui se luminează. Şi povestea cu şi despre Nadia continuă. După zece ani de gimnastică, Diana concluzionează: "Mi-a fost greu la început. Acum îmi este mult mai uşor, fără crispare, nu mai am emoţii". Singurul aparat care îi mai dă un pic de nesiguranţă în picioare este bîrna. "Orice gimnastă are emoţii la acest aparat. Este imposibil, orice ezitare te poate arunca de pe aparat" completează Diana.
Deşi părinţii ei locuiesc în Oneşti, gimnasta spune că nu se întîlneşte foarte des cu ei. "Nu
vreau să ne vedem pentru că nu vreau să le fac rău celorlate fete, ele
nu sînt de aici şi nu au cum să fie vizitate de părinţii",
mărturişeste Diana. Dintre cele 10 componente ale lotului de junioare,
doar Roberta Radu mai este din Oneşti. S-au adunat fete din Buzău,
Constanţa, Bucureşti, Bacău. În topul preferinţelor, în ceea ce
priveşte aparatele, medalia de aur îi aparţine mesei de la sărituri,
argintul este confiscat de paralele, iar bronzul se atîrnă pe unul
dintre picioarele bîrnei. Solul s-a clasat de data aceasta în afara
podiumului. "Cînd nu am chef, mai fur cîte un element", mărturiseşte Diana.
Revanşa covorului roşu se găseşte în spusele Larissei Iordache. Cel
mai mult îndrăgesc exerciţiile de la sol şi bîrnă". Larissa are 11 ani
şi este componentă a clubului Dinamo.
- Gimnasta preferată?
- Nadia.
"Trebuie să gîndeşti elementele foarte bine", spune gimnasta care a
sărit din role direct în sală. În grupul fetelor de unsprezece ani, o
altă sportivă munceşte pentru a atinge peste cîţiva ani gloria
olimpică. Mădălina Neagu de la clubul din Bacău. A început să se joace
de-a gimnastica în urmă cu şase ani.
- Gimnasta care ţi-e cea mai dragă?
- Nadia.
Obiectivul apropiat al fetelor de la Oneşti este o participare cît mai curată la Olimpiada juniorilor,, din 2010 şi apoi poate JO din 2012, "cine face faţă". "Repetînd de atîtea ori, nimic nu mai pare greu", spune Mădălina. Deocamdată, o săptămînă se împarte în 11 antrenamente de cîte aproape o oră şi jumătate, înmulţită pe zi cu doi. În rest, mai e răgaz de şcoală, masă şi somn.
Sala "Nadia Comăneci" a fost renovată. Sub lumina modernă a spoturilor, lîngă aparatele care miros a magneziu şi a nou, a rămas un perete de mozaic în mijlocul căruia este construită o gimnastă la care privesc mai multe figurine mici. Pe pervazul uneia dintre ferestre stau înşirate sticle cu etichete. Diana, Daniela, Rodica, Larisa, Mădălina, Ana Maria, Roberta, Patricia, Georgiana, Gabriela.
Istorie
Sala în care se antrenează acum cele unsprezece gimnaste a primit
numele "Nadia Comăneci" în 1994. Oneştiul a devenit un centru puternic
al gimnasticii în 1969, cînd era condus de către Maria şi George
Simionescu. În 1978 lotul naţional s-a mutat la Deva.
Axa Oneşti-Deva
Antrenorul-coordonator al lotului de gimnaste de la Oneşti se mîndreşte
cu faptul că actualele vedete ale României au trecut şi pe la sala
"Nadia Comăneci" . "Steliana Nistor şi Sandra Izbaşa au petrecut cam doi ani aici", spune Daniel Nistor. Sibianca a şi devenit campioană europeană la individual compus în 2004, cînd încă se antrena la Oneşti.
Mai puţine fete
Copiii care se îndreaptă spre gimnastică sînt din ce în ce mai puţini. "Înainte
eram nevoiţi să facem selecţii pentru a alcătui două clase la liceul
sportiv, acum de-abia mai reuşim să închegăm una singură. Baza de
selecţie s-a îngustat foarte mult", spune Daniel Nistor.
Chiric la Oneşti
Elena Chiric este fostă componentă a lotului olimpic de la Deva. Ea a
participat la Campionatele Mondiale de la Aarhus în echipa României. În
vîrstă de 18 ani, ea renunţase la gimnastică în 2006, dar a fost
chemată de acasă pentru a ajuta echipa în Danemarca. Nu se mai
pregăteşte la Deva pentru că, aşa cum spune: "Nu s-a adaptat sistemului de acolo".
Acum se menţine în formă sportivă cu antrenorii de la clubul Dinamo,
Lăcrămioara şi Daniel Moldovan. Cei doi s-au mutat împreună cu Elena
Chiric la lotul de junioare în luna februarie a acestui an. "Se antrenează pentru că nu se ştie cînd au nevoie de ea", spune Lăcrămioara Moldovan.
11 este numărul de antrenamente obligatoriu pentru gimnastele de la lotul de junioare
Programul zilnic al unei gimnaste de la Oneşti
6:45-6:50 trezirea
7:00 micul-dejun
7:30-10:20 şcoală (ore a cîte 40 de minute)
10:30-13:30 antrenament
13:40 masă
14:00 -16:00 somn
17:00-20:00 antrenament
)
)
)
)
)
)
)
