Articol de Luminița Paul - Publicat miercuri, 11 septembrie 2019 10:41
Bianca Andreescu și Daniil Medvedev. Nu doar promisiuni ale generației noi, ci confirmări care vin pe o platformă solidă de rezultate
La 19 ani și aproape 3 luni, Andreescu s-a încoronat săptămâna trecută la US Open, învingând-o în finală pe Serena Williams. Controlând meciul și controlându-și emoțiile în fața unei legende a tenisului.
La 23 de ani și jumătate, Medvedev a atins finala la New York și l-a testat serios pe Rafael Nadal timp de 4 ore și 50 de minute. Nu a câștigat, dar a fost aproape, revenind de la 0-2 la seturi și luptând din toate puterile.
Ambii au avut în față adversari din cea mai înaltă categorie. Nu doar jucători experimentați, rutinați, căliți, ci adevărate fiare ale momentelor mari. Dintre cei care numără titlurile și finalele de Grand Slam așa cum alții socotesc weekendurile: sosesc des, dar niciodată parcă nu-s destule.
Prezența și evoluția Biancăi și a lui Daniil în aceste bătălii de foc nu vin însă întâmplător. Nu ne aflăm în fața acelor surprize uriașe, două săptămâni de vis, în care totul se leagă, apoi reapar fluctuațiile. Nu. Ambii au în spate rezultate consolidate în acest sezon și sugerează altele și mai sonore pe viitor.
"Încrederea a țâșnit"
Jucătoarea canadiană, prima din istorie care a cucerit US Open-ul la debut, a început să seducă lumea tenisului cu jocul ei variat și cu tăria mentală din primele secvențe ale sezonului 2019.
Venind din calificări, a ajuns în finala de la Auckland, cedând acolo la Julia Goerges. "A fost prima dată când am învins o jucătoare de Top 10", spunea săptămâna trecută, referindu-se la succesul în fața lui Caroline Wozniacki.
"În meciul următor am trecut de Venus Williams, o adevărată campioană a sportului nostru. Apoi am continuat să cred în mine, după acel turneu încrederea a țâșnit foarte sus", a explicat Bianca.
În martie, a venit triumful de la Indian Wells, turneu Premier Mandatory, surprinzător poate, dar justificat de joc, de atitudine, de dorință. Apoi accidentarea la umăr, iar în august, titlul de la Toronto, încă mai presărat cu emoții fiindcă era acasă, în fața afectuosului public propriu.
Sunt numai repere serioase. Concursuri importante, adversare pe măsură, un teren solid pe care a crescut ceea ce deocamdată e succesul e suprem: titlul de la US Open.
4 finale la rând
Daniil Medvedev, la rândul său, a fost protagonistul verii de hard nord-americane. Peste oricine altcineva în termeni de consistență și succes. A disputat patru turnee și în toate a atins finala: Washington, învins de Kyrgios, Montreal, învins de Nadal, Cincinnati, învingător contra lui Goffin, US Open, învins greu de același Nadal.
Între jucătorii tineri despre care se vorbește de câțiva ani că vor impune schimbarea de gardă, a ajuns cel mai departe.
Totuși, Medvedev nu se gândește la el în felul acesta, ca un înlocuitor. Și își apără generația. "Sunt sigur că noi toți luptăm cât putem de bine pentru a face această tranziție. E greu pentru că tipii aceștia joacă un tenis foarte bun, incredibil", a elaborat, referindu-se la Big 3, Federer, Nadal, Djokovici. "E teribil de dificil să-i bați, chiar să le iei un set. Noi ne vedem de treabă și vrem să reușim".
În ultimul act de la New York, a fost foarte aproape. "Felul în care a jucat, a luptat este drumul unui campion. S-a descurcat grozav și cred cu tărie că va mai avea multe șanse", îl lăuda Rafa, pe merit, la conferința de presă.
"Am fost aproape de victorie? Da, la un set. Poate că sunt dezamăgit de rezultat, dar mulțumit de felul în care am jucat întreg US Open-ul, toată vara", a spus Daniil.
Mesaje la 4 dimineața
În Rusia, la lungile ore ale finalei, foștii lideri ATP și câștigători de Mare Șlem Evgheni Kafelnikov și Marat Safin schimbau mesaje. "Ne spuneam «Pot fi trei seturi ușoare» după ce l-a pierdut pe primul. Dar după al treilea, am început să ne gândim «Wow, va fi interesant!» La începutul setului al cincilea, deja ne ziceam «Va câștiga!», fiindcă avea controlul asupra meciului", a dezvăluit Kafelnikov pentru site-ul ATP, adăugând că lumea a stat lipită de televizoare până la 4 dimineața.
Apoi a întărit ideea lui Nadal: "A câștigat experiență, sunt sigur. După ceea ce am văzut, sunt absolut sigur că va avea multe, multe alte șanse".
Și mai accentuează ceva Kafelnikov: "E clar că are altă viteză când joacă împotriva adversarilor de top, pe care e capabil să-i bată. A arătat-o în fața lui Djokovic vara aceasta, a arătat-o în fața lui Rafa, că-și poate ridica jocul la un alt nivel pe care nu i l-am putut vedea înainte. E un semn că s-a maturizat, că a evoluat".
Același lucru e valabil și pentru Bianca, ea impunându-se anul acesta de fiecare dată când a întâlnit oponente de Top 10. Și au fost 8 asemenea ciocniri. Încă un argument în favoarea lor. Nu au frică atunci când înaintea lor se află obstacole impunătoare.
Presiunea care ajută
"Cred că e ceva care vine din interiorul meu. E pasiunea mea pentru joc. Nu îmi place să pierd, de aceea încerc să fiu la vârf în fiecare meci", explica Andreescu această lipsă de teamă în ocaziile mari.
"Aștept mult de la mine, cred că acea presiune mă ajută să dau totul în meciuri". Medvedev e mai dur cu sine: "Soția mea îmi spune mereu că uneori trebuie să fiu mulțumit de mine fiindcă de obicei sunt foarte critic. Acum însă trebuie să-mi dau credit pentru aceste săptămâni, au fost incredibile".
Și mai e ceva care se regăsește la ambii tineri de succes. Au stiluri de joc care nu sunt deloc liniare, ceva care în era actuală a forței și mingilor plate apare ca un imens, reconfortant suspin de ușurare.
Nu pentru că n-ar lovi mingea tare când e nevoie, ci pentru că fac și altceva pe teren, combină, găsesc soluții, schimbă, se opun înfrângerii. Din toate aceste motive, pare că suntem în fața unor personaje proaspete care au răzbit. Și care au făcut-o nu doar pentru o secundă, ci pentru a rămâne.