Articol de GSP - Publicat miercuri, 12 iunie 2019 15:14
Alexandru Tudor (47 de ani) a fost numit la cârma Academiei lui FCSB, de unde Gigi Becali speră să scoată viitori fotbaliști pe care să-i vândă pe milioane de euro în străinătate.
Credința de care dă dovadă Tudor a fost principalul factor care l-a determinat pe Gigi Becali să-l pună într-o funcție de conducere la Academie. Aceasta are 16 grupe de copii și juniori, de care va avea grijă fostul arbitru, care deja a luat o primă măsură: interzicerea televizoarelor în camerele jucătorilor. (Detalii aici)
Tudor a acordat un interviu pentru Gazeta Sporturilor la finalul anului trecut în care a vorbit despre cele mai importante lucruri din viața sa.
1. Povestea întâlnirii întâmplătoare cu Becali în biserică
„Am fost șocat, l-am văzut (n.r. pe Gigi Becali) în strană, la 30 de centimetri de mine, venise să se împărtășească. Mă gândeam «Frate, ce fac acum? Dacă mă vede cineva aici cu el?». Dumnezeu m-a apărat. Nu am vorbit cu el, unul dintre cântăreți l-a invitat pe Becali acolo și s-a așezat în stânga mea. Am zis «Bine că nu-i arbitrez pe ei în săptămâna asta!»”
2. „Eu nu accept cookies, dacă e vreun site care bagă așa ceva, nu mă uit pe el!”
„Eu nu mă uit pe site-uri, ce, credeți că am eu timp de mass-media? Mintea mea trebuie să fie curată. Eu nu accept cookies, dacă e vreun site care bagă așa ceva, nu mă uit pe el! De două luni oricum n-am mai intrat pe niciun site”
3. „Vă place să fiți considerat nebun?”
„Eu mă simt bine în pielea mea. Mă interesează pe mine dacă oamenii mă văd ca pe un nebun? Asta și vreau să fiu! Scrie și la Scriptură la un moment dat, nu știu dacă țineți minte treaba asta: «Vor veni vremuri când celor normali li se va spune că sunt anormali, nebuni!». Ca să fim noi cu adevărat normali trebuie să părem nebuni pentru societatea asta în care fericirea nu este un target. Vouă vi se pare că lumea caută fericirea în jurul nostru?”
4. Cum a ajuns să fie un om credincios
„La fotbal am descoperit credința. Cariera mea a fost ca o scară, dificultatea și presiunea din arbitraj m-au împins să caut ajutor. Am avut momente în care mergeam pe stradă și vorbeam de unul singur! Am avut un coleg arbitru care a albit într-o noapte! S-a trezit dimineața alb la cap! Înțelegeți?”
5. Se caza la mănăstiri înaintea meciurilor
„Da, mă cazam la mănăstiri și cu colegii, nu doar eu. Am avut o experiență la Severin, am mers la mănăstire cu un asistent care nu era ortodox. Un catolic s-a simțit atât de bine la mănăstire într-un pat din ăla desfundat pe care-l primiseră oamenii milostenie, la o ciorbă pe care au făcut-o maicile acolo!! Condiții foarte modeste, dar cum s-a comportat, cum a trăit acel om! Și a avut tărie la meciul care a urmat, ceea ce mi-a confirmat: «La fiecare meci eu o să merg cu băieții la mănăstiri!». Indiferent că ei sunt catolici sau atei, au nevoie de așa ceva!”
6. Cea mai ciudată propunere pe care a primit-o de la un conducător de club
„Eu știam foarte bine ce voiau de la mine. Lumea crede că sunt nebun, nu doar altfel sau ciudat! Prefer să dau eu de la mine și să se considere milostenie decât să primesc. Mai bucuros a da decât a lua! Pentru că vă ofer timpul necesar pentru acest interviu, eu mă bucur mai tare decât voi. La un meci de genul ăsta, când ni se oferise ceva, un asistent a luat damigenele cu vin, a luat cârnații și i-a dus la biserică, să-l pomenească pe președintele acelui club, care azi e mort”
7. „Premii? M-am gândit să le topesc pe toate, poate facem ceva util”
„Postul e o chestiune de suflet. Că nu mănânci carne, ouă, ăsta e un început. Postul înseamnă că dacă vine cineva și mă ispitește să vorbim de rău despre tine, eu îi spun "Hai să vedem cum facem ca să fim toți trei bucuroși!". Degeaba mănânci doar scovergi dacă îi bârfești pe toți și-i acuzi că ți-au furat portofelul! Revin la colegul meu asistent. Se duce cu sarsanalele la niște vecini foarte săraci. Împinge ușa, că ăia nici yală n-au, din moment ce n-ar avea ce să le fure din casă, și apar niște fețe mozolite de copii îmbrăcați cu găuri, fericiți că apare ăsta cu biscuiții. Asta e fericire, nu să-mi pun eu o medalie la gât sau să câștig vreun trofeu! Știi câte tinichele d-astea am acasă? Premii? M-am gândit să le topesc pe toate, poate facem ceva util”
8. Nu se uită la meciuri, ține televizorul în portbagaj
„Nu mă uit la meciuri, televizorul meu e în portbagaj, l-am luat de acasă de câteva luni. Am o mie opt sute șapte meciuri arbitrate. Văzute câte crezi că am? Îmi mai trebuie meciuri? Nu, am văzut suficiente. Am colegi care-mi zic «Băi Sandule, m-am uitat la meci. Să știi că în minutul 15 am adormit». Vrei să ajung în situația asta? Televizorul a fost desființat de la noi din casă! Păi, ce să văd? Știri? Am treburi destule”
Tudor ține televizorul în mașină
9. „Principala mea pasiune e sufletul meu”
„Principala mea pasiune e sufletul meu. Și sunt concentrat la modalitatea cu care îi construiesc pe cei din jur: familia, colegii. Ca să vă dați seama, vă dau un citat din scrierile Sfântului Ioan Iacob, am icoana lui tot timpul cu mine în mașină: «O, om, ce mari răspunderi ai de tot ce faci pe lume! De pilda ce la lume dai, ea mereu spre Iad sau Rai pe mulți o să-i îndrume!»”. Încerc să gândesc în felul ăsta”
10. Se antrenează și acum
„Trebuie să mă antrenez. În primul rând, ca să-ți menții sănătatea trebuie să muncești. Și apoi, eu voi arbitra în continuare meciuri de juniori. Vrei să mă accidentez p-acolo?”
Alexandru Tudor a șocat pe toată lumea luna trecută când, la meciul Energeticianul - Snagov 3-3, a mers la meci cu o ținută care încalcă regulamentul CCA și a urmărit meciul de pe acoperișul stadionului. (Detalii aici)
381 de meciuria arbitrat Tudor în Liga 1, stabilind un record. Pe locul 2 este Cristian Balaj, cu 341 de partide.
Citește și:
Ioan Ovidiu Sabău s-a „autodenunțat” după remiza cu Sepsi: „E adevărat că sunt pisălog”
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
