Articol de Justin Gafiuc - Publicat joi, 11 martie 2021 11:41 / Actualizat joi, 11 martie 2021 18:45
INVESTIGAȚIE GSP. Dopingul este flagelul ce viciază sporturile de top (fotbal, tenis, ciclism, atletism), dă peste cap ierarhii și destine, dar se infiltrează și în sporturile de nișă. Gazeta vă invită în lumea hipismului, plină de povești despre cai dopați în numele unor mize minuscule.
Afectate de restricțiile pandemiei, cursele de trap ascund secrete murdare. De ani de zile, caii anumitor proprietari sunt dopați, iar lipsa de interes pentru a introduce testele antidoping la animale a dat frâu liber practicilor oculte,
În România interbelică, hipodromul de la București, situat pe locul actualului Romexpo, era locul în care, la fiecare sfârșit de săptămână, protipendada Capitalei se aduna pentru a socializa, a etala ținute de bonton sau a gusta din savoarea curselor hipice. Comuniștii au distrus baza, iar distracția s-a mutat din 1960 la Ploiești, unde, zeci de ani, pasionații și admiratorii turfului s-au strâns la reuniunile de weekend.
După Revoluție, lucrurile s-au degradat constant, chiar dacă vechile structuri din complex (tribune, grajduri, facilități, piste) au fost înlocuite cu altele noi. Proiectul ar fi trebuit să aducă o relansare a competițiilor de trap, în jurul cărora, pe întreg globul, funcționează o uriașă industrie.
Însăși Derby-urile, main-event-ul anual care încununează cel mai bun cal de 4 ani din fiecare generație, și-a pierdut strălucirea, ajungând să se desfășoare cu numai 4-5 bidivii, de 3 ori mai puțin decât în vremurile de glorie ale cursei de aur. Bunăoară, Derby-ul pe 2020 s-a organizat într-un anonimat total, cu 5 cai și fără spectatori din motive de pandemie.
„Dacă timpii devin brusc mai buni, necuratul și-a băgat coada"
Dar mica lume prăbușită a hipismului românesc e măcinată de un „virus" și mai vechi: suspiciuni majore de doping asupra animalelor! Mărturiile abrupte din sistem se strâng amenințătoare.
Viorel Gheorghe, alias „Ulise", e unul dintre cei mai vechi oameni din fenomen. E când driver în sulky, când manager, când un fac-totum, conectat permanent la culisele hipodromului. Dialogul e aprubt și dureros.
- N-a făcut nimeni niciodată control antidoping la cai. Fiecare și-l vitaminizează în felul propriu. De exemplu, dacă administrezi la un cal dexometazonă pentru durere, medicamentul conține o substanță considerată doping. Când verifici un cal, te uiți după timpii înregistrați de el în curse pe o perioadă mai lungă. Dacă dintr-odată îți face niște valori mai bune cu 3-4-5 secunde pe aceeași distanță, posibil că necuratul și-a băgat coada.
„Peste jumătate din caii din Derby au fost dopați"
- Considerați că, în ultimii 15 ani, au fost în Derby măcar 2-3 cai cu probleme de doping?
- Doi-trei? Cred că au fost mult mai mulți vitaminizați, ca să nu spun drogați. Foarte mulți cai. Toți au fost ajutați cu o vitamină, cu o pastă.
- Cel puțin jumătate?
- Mai mult de jumătate, după părerea mea. Nu mi-e frică s-o spun!
- “Ulise” și Calypso, câștigătorul Derby-ului din 2019
- Erați managerul lui Calypso, calul care a câștigat Derby-ul din 2019. Dacă ar fi fost testat, ar fi ieșit pozitiv?
- De exemplu, cu două-trei zile înainte de cursă, a avut o stare de colică și i-am administrat un bidon de trei litri de vitamine, niște granule șmechere. A fost un tratament să-l ajute să urineze. Erau și nu erau șanse să iasă pozitiv. Depinde cât de mult rezistă în corp substanțele respective.
- N-ați riscat?
- N-am riscat nimic. N-a fost niciodată control antidoping la cai în România și, oricum, n-am avut intenția de a-l dopa. Era vorba strict de o problemă de sănătate a calului, care era foarte bun. A crescut în condiții de lux și a alergat cu niște "morți" în Derby. Dacă a fost vedeta hipodromului la 2 ani, putea fi o vedetuță și la 4 ani, la ora Derby-ului de trap, nu?
„N-aș vrea să dispar pentru o nimica toată"
- Dar dacă ar fi existat controale doping, ce ar trebui să facă un proprietar sau un antrenor care întâmpină probleme cu calul cu două-trei zile înaintea Derby-ului?
- Ce trebuie să facă doctorul: să scoată calul din cursă, să nu existe nicio suspiciune! Te bucuri că i-ai administrat o substanță ca să-l scapi poate chiar de moarte, renunți la cursă și zici bogdaproste! Nu vreți să știți câți cai mor din cauza colicii! N-aș mai fi participat cu un asemenea cal, că poate-mi iau și amendă, mă și exclude de pe hipodrom dacă iese testul pozitiv! N-aș vrea să dispar pentru o nimica toată. Trebuie să se facă aceste controale odată pentru totdeauna să o apucăm pe drumul corect și gata!
- Cum ar trebui să se procedeze mai departe?
- Să fie puse la dispoziție niște kit-uri speciale, să existe o comisie abilitată. Dacă ar fi controalele antidoping pentru cai, nimeni n-ar mai avea curaj să facă niciun pas. N-ar mai câștiga ăla care bagă vreo substanță în cal, ci ăla care muncește cu animalul și-l furajează natural. Din păcate, pe hipodrom s-a practicat altceva!
„Unii au câștigat Derby-ul, apoi au ajuns la căruță"
Suspiciunile sunt confirmate de unul dintre cei mai importanți proprietari de cai, Marian Manea, care a câștigat pe linie Derby-urile din perioada 2004-2012.
„Un cal care debutează la doi ani, trebuie să scoată niște rezultate până la Derby, la 4 ani. Nu se poate să nu arăți nimic nici înainte, nici după, dar să zbori în Derby. Faptul că în ultimii 4-5 ani au câștigat niște cai care n-au ajuns măcar reproducători îți dă de gândit. Unii au fost retrogradați direct la căruță în loc să fie exploatați la montă", spune Manea.
Completează: „Sunt multe discuții și semne de întrebare majore în fenomen, iar o problemă e și faptul că nu există cadrul pentru testările doping la cai în România, ceea ce lasă frâu liber practicilor necurate. ANAD ar fi instituția chemată să gestioneze această situație, însă nu avem o listă de substanțe interzise la animale, nu avem ofițeri specializați pe prelevare de probe la cai, nu avem laborator competent. Agenția e abilitată doar pe proceduri la oameni. Regulamentul curselor de la Ploiești are prevederi legate de controale doping, dar nu se pot face ca la carte, valide, din motivele explicate".
„E o bătaie de joc"
Un alt proprietar, care a ținut să-și păstreze anonimatul, a fost și mai vehement: „La Ploiești e o bătaie de joc. Toată lumea se scaldă în situația abjectă cu caii dopați, pentru că asta le convine multora. Marea majoritate a câștigătorilor din Derby au dispărut total, imediat, ceea ce nu există nicăieri pe această planetă. Adevărul e unul singur: dopajul cailor pe hipodromul de la Ploiești e un fenomen! Și nu acuz o singură persoană, ci e o plagă amplă".
Insiderul susține că „mulți proprietari, scârbiți de amploarea dopingului, nepăsare și felul mizerabil în care se organizează cursele, au preferat să-și ducă în Ungaria caii, chiar dacă sunt costuri mai mari. Dar sunt respectați, caii sunt îngrijiți, iar premiile au niveluri decente. Pentru ce să vin la Ploiești? Pentru o cursă de 1.000 de lei, în care organizatorul își bate joc de fiecare reuniune, știi sigur că te lupți cu cai dopați și pe nimeni nu interesează să dea drumul la procedurile pentru testarea animalelor?".
„CSM Ploiești refuză testele"
Președinta Asociației Calului de Trap, Ioana Dumitru, păstrează tonul legat de suspiciunile majore de doping la Ploiești, însă pretinde că teoria despre imposibilitatea testării în România e falsă:
- Ioana Dumitru e președinta Asociației Calului de Trap
„ACT are un parteneriat cu un laborator din Germania, care pune la dispoziție kitul și procedurile, pe care și le însușește un veterinar al Asociației. În marea majoritate a cazurilor, se recoltează urină, rareori sânge. Trebuie să mai fie de față antrenorul și un reprezentant al organizatorului cursei. Am purtat o corespondență cu CSM Ploiești, operatorul hipodromului, inclusiv la începutul acestui an, pentru a pregăti noul sezon, iar răspunsul lor a fost negativ. Nu vor, pur și simplu, deși nu-i costă absolut nimic! E vorba doar despre un aviz administrativ".
Pariuri pe curse la „Fortuna"
„Dopingul influențează inclusiv cotele la pariuri, fiindcă sunt viciate rezultatele curselor și bunăstarea calului", semnalează Ioana Dumitru, președinta ACT. De circa doi ani și jumătate, cursele de la hipodroul din Ploiești apar frecvent pe oferta casei de pariuri Fortuna, care a deschis la un moment dat și o agenție la tribuna principală.
„Rinichiul era diform"
Fost șef ALPAB și proprietar de cai, Marius Albișor dezvăluie un episod șocant legat de un bidiviu care a alergat pe hipodromul de la Ploiești:
„Am avut ocazia să văd rinichiul unui cal care știm că a fost dopat. Nu arăta ca un organ normal. Iapa se numea Ilustra, un exemplar deosebit. Înainte să moară, l-am primit la mine pe pășune. Am încercat să-l salvez. Nu s-a mai putut. Doctorul m-a provocat, i-a scos rinichiul. Era diform. L-am trimis unei veterinare din Cluj, care l-a folosit pentru un doctorat la Viena". Ilustra a aparținut în cote egale cuplului Călin Beldeanu - Daniel Cismaru. A participat la Derby-ul de Trap din 2004.
„Risc zero pentru antrenori și proprietari"
Mihai Dumitrașcu e veterinarul hipodromului. El admite că „antrenorii și proprietarii își asumă în prezent risc zero la un potențial dopaj, fiindcă știu că nu există controale și metodologie pentru testările de profil. E o situație inconfortabilă și pentru noi, ca organizatori. Am purtat discuții informale cu șefii ANAD, le-am explicat problemele, am înțeles că se lucrează la constituirea unui departament veterinar.
Noi nu suntem autorizați să facem controale antidoping. De când sunt la hipodrom, de cinci ani, am recoltat doar de două ori, am trimis probele în Ungaria, au ieșit negative, dar oricine le contesta câștiga în secunda unu pe legislația în domeniu din România. Tot ce am putut face, momentan, a fost să impunem niște registre de consultații și tratament la fiecare grajd, iar antrenorul scrie de fiecare dată ce se administrează. Chiar dacă am suspiciuni, nu pot interveni cu nimic".
ANAD: „Cine-i oprește să apeleze la furnizori externi?"
Directorul Agenției Naționale Antidoping, Cristi Balaj, spune că e la curent cu subiectul, dar semnalează că „nu există o dorință reală în fenomen pentru testarea cailor. Nu se poate să dai sute de mii de euro pe un exemplar și să te codești să achiți 300-400 de lei o taxă de participare pentru a se face teste. Ăștia nu sunt iubitori de animale! Încercăm să pregătim veterinari ai ANAD și să identificăm laboratoare competente din străinătate, dar noi de-abia facem față la oameni.
Momentan, nu e absolut nicio problemă ca un organizator să contracteze un furnizor extern autorizat și agreat de Federația Ecvestră Internațională, să respecte procedurile internaționale, să plătească și să facă testele. Ce e așa greu?! Important e să vrei cu adevărat să nu trișezi. Nu doar vorbe! Aștept în primul rând Federația Ecvestră Română la discuții, cu proiecte clare pe acest subiect, nu se poate să discutăm cu fiecare organizator în parte".
250 de euroeste prețul unui kit de testare antidoping la cai
45.000 de leia fost fondul de premiere asigurat anul trecut pentru circa 110 curse, adică o medie de aproximativ 400 de lei pe cursă
Și mie îmi e greu să răspund la întrebarea ce resorturi ar avea unii să-și dopeze caii. La Ploiești, n-ai nici miza premiilor, nici miza vânzării ulterioare a unor cai la prețuri deosebite în funcție de cursele câștigate. Poate orgoliile exacerbate ale unora
- Ioana Dumitru, președinte Asociația Calului de Trap
O testare antidoping e necesară pentru a asigura transparența curselor și egalitatea de șanse între participanți. E garanția că avem de-a face cu timpi reali în curse, nu falsificați prin ajutarea calului cu substanțe interzise. Sensul nu e să ajungi să pedepsești pe cineva, ci să previi. Peste tot, sancțiunile la antidoping sunt la adresa antrenorului, care-și poate pierde licența. Ajunge să moară de foame, fiindcă din asta trăiește
- Ioana Dumitru, președinte Asociația Calului de Trap
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
