Articol de Adrian Duţă - Publicat joi, 15 iunie 2023 20:57 / Actualizat joi, 15 iunie 2023 21:32
Cosmin Olăroiu (54 de ani) a semnat prelungirea contractului cu Al Sharjah, echipă din Emiratele Arabe Unite.
După 4 trofee cucerite cu Al Sharjah, Olăroiu a primit prelungirea contractului. Clubul a anunțat că antrenorul român a semnat pe doi ani cu o postare spectaculoasă în care Oli stă pe un tron și e înconjurat de trofee și de doi lei uriași.
Al Sharjah a anunțat prelungirea contractului lui Cosmin Olăroiu
„Suntem mândri să anunțăm că Țarul Român Cosmin Olăroiu, cel mai bun antrenor din istoria fotbalului din Emirate, va continua să conducă echipa noastră spre podiumuri pentru următoarele două sezoane”, a transmis Al Sharjah pe Twitter
Olăroiu a ajuns la Al Sharjah în noiembrie 2021, când semnase pe doi ani. De atunci, a câștigat 4 trofee cu echipa din Emirate: Cupa Președintelui (2022), Supercupa (2023), Cupa Președintelui (2023), Cupa Ligii (2023).
Cosmin Olăroiu scrie istorie în fotbalul din Golf
Cosmin Olăroiu a ajuns la 19 trofee câștigate de-a lungul carierei în Asia. Cupa Ligii din Emiratele Arabe Unite este al 18-lea din zona Golfului, unde a obținut cel puțin un trofeu cu toate cele 5 echipe pe care le-a antrenat.
- Al Hilal (Arabia Saudită): un titlu (2008) și două Cupe ale Prințului (2008, 2009);
- Al Sadd (Qatar): o Cupă a Qatarului (2010);
- Al Ain (Emirate): două titluri (2012, 2013) și o Supercupă (2012);
- Al Ahli (Emirate): două titluri (2014, 2016), două Cupe ale Ligii (2014, 2017), două Supercupe (2013, 2014, 2016) și o finală în Liga Campionilor Asiei (2015);
- Jiangsu Suning (China): titlul (2020);
- Al Sharjah (Emirate): Cupa Președintelui (2022), Supercupa (2023), Cupa Președintelui (2023), Cupa Ligii (2023).
VIDEO. Olăroiu, la podcastul Profu' de Sport: „Succesul durează o zi-două. Eu am câștigat cupe și acum 20 de ani, dacă mă gândesc la ele ce energie mai transmit eu echipei?”
Invitat în episodul #18 al podcastului „Profu' de Sport”, Cosmin Olăroiu a vorbit în interviul acordat lui Cătălin Țepelin, redactorul-șef al Gazetei Sporturilor, despre modul în care rămâne motivat
- Cum îți păstrezi motivația? Pentru că e percepția asta că ajungi la un anumit nivel...
- Ce fel de nivel?
- Nu știu... Profesional, financiar, nivel de la care ți-ai putea permite să zici: «Băi, gata! De azi îmi trăiesc viața altfel, mă relaxez, mă plimb».
- Dacă viața mea e asta, cum pot să trăiesc altfel? Înseamnă să-mi schimb modul de a trăi, nu?
- Deci, pe tine te împlinește 100% ceea ce faci ca antrenor și atunci n-ai nevoie să pui altceva pe balanță?!
- La o conferință de presă, cu câteva săptămâni în urmă, m-au întrebat: «Acum, după ce ai câștigat trei trofee...». Le-am spus: «Mă, nu înțeleg despre ce vorbiți! Vorbiți despre trecut?!». Păi eu am mai câștigat și acum 20 de ani trofee. Ce importanță au? Cu ce-mi schimbă mie viața? Viața înseamnă astăzi, mâine nu știm ce va fi. Dar astăzi știm! Iar astăzi putem face unele lucruri, în timp ce mâine nu știm ce va fi, iar ieri nu mai contează! Așa că eu n-am câștigat nimic anul ăsta! Singura competiție pe care trebuie s-o câștig sau să încerc s-o câștig este această cupă care a rămas (n.r - Cupa Ligii). Așa gândesc eu. Dacă mă gândesc că am câștigat toate trofeele, suntem liniștiți, nu mai transmiți [motivație echipei], iar jucătorii vor să vadă implicarea ta!
- Asta înseamnă că bucuria, satisfacția de după câștigarea unui trofeu, după un meci bun, se epuizează repede și treci imediat la obiectivul viitor, nu? Asta e ideea?
- Succesul e atât (n.r. - gesticulează, indicând ceva minuscul) Cât contează succesul? Contează sacrificiul, contează enorm munca din spate! Succesul durează o zi, două zile, ai pierdut următorul meci și te înjură! Se bucură toată lumea…Dar clipele alea, orele alea, minutele sau zilele alea [de muncă]...acea satisfacție nu se compară cu nimic.
- Prin asta crezi că ai câștigat respectul oamenilor de aici, din zonă? Totuși, să lucrezi 15 ani la un nivel înalt, la cluburi de top, și peste tot oamenii să te respecte... înseamnă că a fost ceva cu care i-ai câștigat. Crezi că acel lucru a fost dedicarea asta cu care spui tu că te-ai prezentat în fiecare zi la stadion, de parcă ar fi fost prima zi a job-ului?
- Nu reușesc să fac lucrul ăsta în fiecare zi, dar în marea majoritate a zilelor reușesc. Câteodată, și eu sunt într-un bad mood (n.r. dispoziție proastă), am o zi proastă, poate sunt și alte probleme decât… Dar încerc tot timpul să separ lucrurile și cred că reușesc să fac lucrul ăsta foarte bine, să separ meseria de viața mea, în general. Aloc mult timp, fac multe sacrificii, de multe ori sunt probleme la echipă, dar vin acasă și sunt un alt om. Plec de acasă, vin aici, sunt un alt om. Pentru că așa cred… Dacă le amestecăm, cred că nu trăim bine niciunde, nici la fotbal, nici acasă. Adică, dacă am multe probleme acasă, nu vin cu ele la teren. Dacă am probleme aici, nu mă duc cu ele acasă. Reușesc să separ lucrurile astea. Bine, e și datorită vârstei. Înainte, nu eram așa. Mergeam acasă, nu vorbeam cu nimeni, eram nervos, nu-mi convenea nimic. Acum, datorită vârstei, probabil că e mai multă înțelepciune care mă ajută să separ lucrurile astea, știi? Ar fi greșit dacă n-am face-o.