)
Articol de Cristian Geambașu - Publicat vineri, 17 iunie 2022 20:33 / Actualizat vineri, 17 iunie 2022 20:58
Acesta este îndemnul președintelui FRF, Răzvan Burleanu, către selecționer. Nu va fi tăiat nimeni, fiți pe pace!
Șefii fotbalului au luat o pauză de câteva zile după rușinea cu Muntenegru. Indignarea populară îi obliga la o reacție, au produs-o. Acest impersonal "îi obliga" nu trebuie exagerat, fiindcă statutul de entitate publică de drept privat al Federației Române de Fotbal nu implică decât cel mult o datorie simbolică față de suporterii echipei naționale. Față de oricine din afara instituției.
Regimul burghezo-moșieresc de la Casa Fotbalului
Asta uită sau ignoră cei care cer marțial demisia lui Burleanu și compania. Culmea, cele mai vocale sunt persoanele care au legătură nemijlocită cu fotbalul. Adică exact oamenii care ar trebui să știe cum funcționează lucrurile. Sau știu, dar pentru capital de imagine pozează în revoluționari care luptă pentru răsturnarea regimului burghezo-moșieresc de la Casa Fotbalului. FRF nu lucrează în slujba cetățeanului, nu în sens legal. Este adevărat că sportul, fotbalul, în particular naționala, au o relevanță socială care fac din FRF și altceva decât o societate privată de deratizare. Să zicem.
Dar mediocritatea din birouri?
"Nu putem accepta mediocritatea în teren!" a rostit răspicat președintele unanim al tuturor oamenilor din fotbal. Frumos, dar mediocritatea din birouri o acceptați, domnule Burleanu? Este ea productivă? Faptul că pletora care vă înconjoară este alcătuită în majoritate din oameni cu competență zero în fotbal o fi având vreo importanță în luarea deciziilor?
Gata cu ambiguitatea!
Răzvan Burleanu și Mihai Stoichiță au decis într-un final că Edi Iordănescu își va continua munca. Edi Iordănescu va lucra, Edi Iordănescu trebuie să lucreze!, ca să parafrazăm un clasic al radioului. După zile cu declarații ambigue, în care directorul tehnic al FRF îl îndemna pe selecționer să explice el mai întâi cum a fost posibil dublul dezastru cu Muntenegru, Juniorului i se trasează sarcina să taie în carne vie. Așa se exprimă cu totul atipic președintele care ne-a desfătat mereu cu producția de talaș lingvistic.
Întrebări
Ce înseamnă totuși să taie în carne vie? Și pe cine să taie? Pe cine să oprească? Este Edi Iordănescu omul gesturilor radicale, are forța să le arate ușa lui Chiricheș sau Maxim? Dar lui Alibec, cărat în spate ca un sac de cartofi de toți selecționerii? Și de la un punct încolo nu va semăna acțiunea aceasta cu un soi de epurare? De vânătoare de vrăjitori? A fost mai puțin patriot Bancu decât Manea? Dar Mihăilă prin comparație cu Cicâldău?
Teoria "Dacă era Boloni..."
Vedeți așadar că ne învârtim în jurul cozii. Și apelăm la istoria contrafactuală, cum spune un prieten. La ceva care ar fi putut să fie, ceva proiectat în imaginarul nostru, mai bun decât am ales. În ideea asta a înflorit teoria că naționala ar fi arătat altfel cu Loți Boloni. Posibil, doar că domnul Boloni nu a dorit să fie selecționer în termenii impuși de federație. Și care domn prin toate tergiversările a lăsat senzația că nu își dorește cu adevărat postul, ci doar un pic de vâlvă care să îl ajute la un viitor angajament. Că fostul lui coleg de cameră, Victor Pițurcă, susține și el teoria binelui tămăduitor pe care l-ar fi adus Boloni nu trebuie să ne surprindă. De fapt, poate că da. La nivelul fotbalului nostru e un exemplu rar de prietenie durabilă.
Ca la măcelărie
Meciurile cu Finlanda și cu Bosnia-Herțegovina, ultimele din grupa noastră de Liga Națiunilor, sunt pe 23 și 26 septembrie. Asta înseamnă că Edi Iordănescu are fix 3 luni la dispoziție pentru a tăia în carne vie la națională. Și de a aduce carne proaspătă. Vedeți că ne exprimăm în termeni de măcelărie, iar la modă sunt vegetarienii. Pardon, (ro)veganii.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
