)
Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat joi, 03 martie 2022 16:21 / Actualizat joi, 03 martie 2022 16:21
Acest 2-3 din Bănie cu FCU 1948 a însemnat ultimul meci pentru Mihai Iosif pe banca vișiniilor. Chiar dacă fiu al Giuleștiului, cel alintat Miță a fost demis când se pregătea să serbeze un an de la instalare, iar asta în ciuda faptului că galeria i-a stat alături și l-a simpatizat. Dacă lipsesc rezultatele, dispare însă și simpatia. Se topește.
Adevărul e că lui MI i-au lipsit rezultatele. În sensul în care rata lui de succes s-a limitat la 43%, 18 victorii, 16 egaluri și 15 înfrângeri, sub așteptările unui patronat și ale unui public marcate de nostalgia gloriei de odinioară.
Un bilanț totuși onorabil, locul 9 cu 37 de puncte, dacă-l raportăm la condiția echipei și a tehnicianului. Pe de-o parte, o nou-promovată și, pe de alta, un antrenor a cărui singură școală terminată ar fi școala vieții. Căci Miță nu posedă licența PRO și nici măcar A, pentru care s-a înscris la Chișinău, dar pe care n-a obținut-o încă.
Din care pricină i s-a permis să stea pe bancă, nu și să dea indicații. Oricum, ieșirea din scenă a unui personal pitoresc, gata să recite și să citeze, va sărăci peisajul fotbalului nostru. Îi va lua din culoare, chiar din farmec.
Deși pus pe liber, Iosif nu s-a supărat. Dimpotrivă, împăcat cu soarta, a făcut apel la unitate „între echipă, suporteri, conducere și staff tehnic”. Ba a și completat cu „Dacă există unitate, Rapid poate ajunge și anul acesta într-o cupă europeană”. Oare?
De spus că Miță și-a câștigat un loc special în stima și în memoria Grantului deoarece, în ciuda tuturor dificultăților și a pronosticurilor, a izbutit promovarea în Liga 1. Pe lângă argumentul că e de-al casei, rapidist trup și suflet, iată încă un motiv să se bucure întotdeauna de vorbe bune în Giulești. Și de uși deschise.
În altă ordine de idei, din declarația lui de după eșecul din Bănie n-a trecut neobservată trimiterea la Biblie: „Sfântul Petru s-a lepădat de Hristos. A cântat și la mine cocoșul de 3 ori”.
Nefiind specialist în materie, mă întreb ce-a vrut să zică Miță în frazele respective, știind că în Evanghelii ele se referă la o trădare? S-a simțit cumva trădat sau măcar părăsit la meciul amintit?, întreb, nu insinuez nimic. Dacă nu, atunci ce rost au avut acele vorbe?
De precizat că partida Rapidului cu Craiova lui Mititelu a avut o desfășurare neobișnuită. În ideea că, la 1-0 în favoarea ei, formația bucureșteană a încasat 3 goluri în decurs de numai 7 minute, apărarea gafând copilărește la fiecare fază!
În frunte cu portarul Moldovan, de regulă salvatorul echipei. La asta să se fi referit Miță ori, pur și simplu, s-a trezit vorbind? Firește, fără a intenta cuiva proces de intenție.
În rest, Mutu și-a început treaba, instalarea lui imediată fiind contestată din start. Pe considerentul, invocat zgomotos de Pancu, că nu provine din familia Rapidului, una care, părerea lui Pancone, și-a încălcat principiile. Identitatea.
De presupus că nu va fi liniște în Giulești. Dar și dac-ar fi, n-am mai recunoaște nici echipa, nici fanii lipiți de ea. Farmecul vieții merge mai departe, așa-i?
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
