Articol de GSP - Publicat sambata, 28 aprilie 2012 00:00 / Actualizat duminica, 29 aprilie 2012 09:09
La 47 de ani, Hopkins trăieşte a doua tinereţe. Se află în vîrful carierei, o carieră pe care şi-a construit-o din dorinţa de a-şi schimba viaţa
Pe 21 mai, în faţa a peste 17.000 de canadieni, Bernard Hopkins a reuşit ceea ce părea aproape imposibil: să devină campion mondial la vîrsta de 46 de ani. În meciul revanşă cu favoritul publicului, Jean Pascal, B-Hop nu a mai lăsat nimic de la el şi a fost declarat cîştigător prin decizie unanimă, cucerind titlul mondial WBC la semigrea.
UPDATE 29 aprilie » Bernard Hopkins a pierdut meciul în faţa lui Chad Dawson prin decizie majoritară, Citeşte AICI despre desfăşurarea partidei
"De acum încolo, primul meci pierdut reprezintă sfîrşitul pentru mine. Însă nu vreau să mă odihnesc. Nu la 46 de ani", spunea atunci veteranul care în această noapte, la 24 de ani de la debut carierei la profesionism, va urca din nou în ring. În faţa unui adversar de care îl despart două decenii. În faţa unui Chad Dawson hotărît să-l doboare pe cel care a intrat în istorie după ce şi-a apărat de 21 de ori centurile mondiale la categoria mijlocie.
O nouă identitate
Considerat unul dintre cei mai buni pugilişti, Bernard Hopkins are o poveste de viaţă desprinsă din filme, o poveste căreia acum, la 47 de ani, îi este recunoscător şi căreia îi datorează cheia succesului pentru lunga şi prolifica sa carieră. "Probabil sună ciudat, dar familia şi evenimentele la care am luat parte în copilărie şi adolescenţă m-au adus pînă aici", a mărturisit americanul. Iar întîmplările la care a fost protagonist nu sînt nici puţine, dar mai ales nici nesemnificative.
Droguri, bătăi, jafuri şi apoi închisoare
Crescut în cartierele rău famate din Philadelphia, Hopkins a învăţat din sînul familie cum să nu trăiască. Cu doi părinţi alcoolici şi dependenţi de droguri, Bernard nu a avut puterea să fie altfel şi, la 11 ani, fuma marijuana, la 13 deja devenise un hoţ cu acte în regulă, iar pînă la 17 ani fusese înjughiat de trei ori. Inevitabilul s-a produs imediat. În 1982 a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi totul părea că s-a sfîrşit aici. "Eram numărul Y4145. Reacţionam cînd auzeam numărul ăsta în staţie, cînd aveam vreun vizitator, cînd era timpul să ies în curte, cînd trebuia să mănînc. Bernard Hopkins a fost înlocuit cu Y4145", a povestit pugilistul.
O schimbare radicală
Consecinţa faptelor sale ar fi putut reprezenta sfîrşitul unei vieţii pe care nici măcar nu o începuse. Dar, pentru B-Hop lucrurile aveau să se deruleze altfel. Martor la o serie continuă de acte de violenţă, americanul şi-a îndreptat atenţia spre partea frumoasă a boxului. A început să se antreneze, decis să folosească sportul pentru a-şi schimba viaţa şi, după cinci ani petrecuţi în spatele gratiilor, a fost eliberat. "Voi fi aici cînd te vei reîntoarce", i-a spus unul dintre gardieni. Iar de atunci încă îl aşteaptă.
"În închisoare am învăţat să supravieţuiesc, datorez multe faptului că am fost în iad. Am învăţat să fiu disciplinat, am învăţat să am grijă de mine", a istorisit americanul care acum merge în centrele de reabilitare pentru a le arăta tinerilor că în viaţă nu contează doar violenţa.
Deşi nu familia a fost cea care ar fi trebuit să-l propulseze pe culmile gloriei, Bernard s-a dus să vadă mormîntul fratelui său, ucis în perioada în care el a fost închis. "Nu au ştiut să-mi spună unde este înmormîntat. Cînd am cîştigat primii bani din box, i-am luat şi i-am pus o piatră funerară", a explicat Hopkins.
Aproape perfect
După o primă luptă pierdută în debutul carierei la profesionism, în 1988, pentru cel care avea să fie numit "The Executioner" au urmat 23 de ani aproape perfecţi. Cu 5 înfrîngeri în 61 de meciuri, cu 20 de lupte consecutive în care şi-a apărat cu succes titlurile mondiale la categoria mijlocie, Bernard Hopkins a fost primul şi singurul pugilist care l-a pus la pămînt pe Oscar De La Hoya, în 2004, iar şapte ani mai tîrziu a devenit cel mai vîrstnic campion mondial, doborîndu-i recordul lui George Foreman care reuşise această performanţă la 45 de ani.
"Bernard este un sportiv care gîndeşte în fiecare secundă, care nu loveşte fără să aibă un scop precis. Asta îl face unic. Nimeni nu a fost ca el, nici măcar eu", a recunoscut Foreman.
Meciul-revanşă
Pe 15 octombrie 2011, Bernard Hopkins şi Chad Dawson au disputat primul meci, un meci încheiat cu victoria lui Dawson prin knock-out tehnic controversat. După această partidă, Hopkins a cerut descalificarea americanului de 29 de ani pe care l-a acuzat că în timpul celei de-a doua reprize, atunci cînd l-a pus la pămînt, Dawson l-a lovit intenţionat. După ce au revăzut înregistrarea, majoritatea membrilor consiliului WBC au hotărît să anuleze decizia luată de arbitrul Pat Russell şi au decis să aibă loc un meci-revanşă, acesta urmînd să se desfăşoare în această noapte.
"Cînd am mers cu tatăl meu la un consult, medicii mi-au arătat o radiografie cu ficatul lui. Arăta ca brînza elveţiană"
Bernard Hopkins, campion mondial WBC
"Melodia lui Frank Sinatra, My Way, mă defineşte cel mai bine. Eu fac şi văd lucrurile în felul meu, un fel unic şi greu de înţeles cîteodată"
Bernard Hopkins, campion mondial WBC
CV Bernard Hopkins
Data naşterii: 15 ianuarie 1965
Locul naşterii: Philadelphia, SUA
Poreclă: The Executioner
Categorii: mijlocie, semigrea
Record: 61 de meciuri = 52 (32 KO) victorii - 5 înfrîngeri - 2 înfrîngeri - 2 meciuri încheiate prin decizie "no contest"
)
)
)
)
)
)
)
)
