Articol de GSP - Publicat miercuri, 09 mai 2012 00:00 / Actualizat joi, 10 mai 2012 00:39
Radamel “El Tigre” Falcao a adus cu golurile sale trofeul lui Atletico. Madrilenii au meritat să cîştige, bascii au fost de nerecunoscut
Vezi AICI imagini FOTO de la finală!
Ce frumos a arătat Bucureştiul azi! Ce european, ce vesel, ce colorat, ce calm, ce politicos! Aerul de civilizaţie şi bunădispoziţie, adus din Spania de aceşti suporteri care au în comun bucuria de a privi fotbalul ca pe un mod de a se relaxa, a fost tras în plămîni adînc de bucureşteni, care pentru cîteva ore au uitat de guvern, de preşedinte, de griji, de criză, de salarii, de Pepe şi Oana Zăvoranu.Un animal feroce în habitatul lui
Ce frumos a arătat Arena Naţională în aceste două ore. Ce bucurie să poţi vedea aşa ceva! Chiar şi teribiliştii ce au pătruns pe teren parcă au arătat un pic altfel. Deşi erau de-ai noştri, clar, şi ei şi stewarzii. Chiar şi “Mitică la puşcărie” a sunat mai occidental, cîntau şi spaniolii chiar, nu ştiau ei de ce, dar le-a plăcut melodia.
Ce frumos a arătat iarba, ce frumos au cîntat tribunele, ce frumos au încercat să joace ambele echipe. Au încercat. Nu tot timpul au reuşit. Miza era prea mare pentru ca spectacolul să primeze.
Era totuşi ultima staţie. Punctul final al unui traseu european plin de momente unice, de momente de vis, de momente de neuitat. Trecutul deja nu mai contează, obiectivul e altul: un meci perfect, 90 de minute în care totul e posibil, bucuria şi tristeţea sînt una lîngă alta, gloria şi uitarea sînt vecine. Depinde de o alegere, depinde de un detaliu.
Şi cu ce detaliu frumos a început meciul! Ce gol a marcat Falcao! Radamel, killerul lui Atletico, “El tigre”, habitatul lui e careul, uşurinţa cu care se mişcă îl transformă într-o felină feroce. Gol de atacant, gol de autor, nu de echipă, golul golgeterului la zi al competiţiei.
Cînd exerciţiul de memorie eşuează
Apropo de detalii. Echipele de start au fost fix cele anticipate de toată lumea. Nici o surpriză, nici o improvizaţie. Simeone şi Bielsa mergînd pe mîna celor pe care îi tot responsabilizează de ceva vreme, cu obiectivul declarat de a-i face să înţeleagă un lucru esenţial: finalele sînt făcute pentru a fi cîştigate, locul doi nu se premiază în astfel de situaţii.
La 1-0, Atletico a avut partida pe care a dorit-o. Madrilenii i-au lăsat pe basci să construiască, să paseze şi au aşteptat greşeala. Fotbalul lui Bielsa e un exerciţiu de memorie, un puzzle condiţionat de decizii. Una eronată şi tot eşafodajul se duce de rîpă. A doua eronată, şi acolo e “El Tigre” pregătit să muşte. Cînd îi dai unui astfel de atacant şansa să te judece, tu, fundaşul, Aurtenetxe în cazul ăsta, eşti condamnat. Iar dacă mai şi aluneci, eşti mîncat.
Diferenţa de clasă, în aer şi pe iarbă
2-0, scorul pauzei. Scor periculos? Depinde pentru cine. Bielsa a mutat, ba încă la dublu. Iturraspe, lent, previzibil şi nesigur, afară, la fel Aurtenetxe, cel de mai sus, condamnatul. Nici o schimbare însă.
Puţine veşti de pe frontul de atac, acolo unde Llorente părea dispărut în misiune, puţine veşti de la Ander Herrera, de la Muniain, de la De Marcos, oamenii importanţi ai lui Athletic. Echipa a alergat în gol, a pasat degeaba, a atacat fără idei, chiar şi după intrarea lui Toquero, un fotbalist părăsit de păr dar, în general, nu şi de inspiraţie. Lui Marcelo Bielsa nu i-a rămas altceva de făcut decît să are spaţiul din faţa băncii sale, cîţiva kilometri buni parcurşi în încercarea disperată de a găsi o soluţie.
Soluţie ce ori n-a fost de găsit, ori n-a existat. Şi asta pentru că Atletico e o echipă mai obişnuită cu astfel de situaţii, e o echipă mare, a cîştigat ceea ce Bilbao încă visează. Cupe europene.
Ieri, a mai adăugat una. Diferenţa dintre Athletic şi Atletico vine şi din alt detaliu. Bascii au venit la Bucureşti cu un Jumbo cu însemnele unei firme de turism. Madrilenii cu un Boeing personalizat. Diferenţă de clasă. Ca şi pe teren, unde s-a făcut 3-0.
Şi apropo de teren. Aşa, ca încheiere. Dacă tot am adus arbitrii străini, ce am putea face să aducem mai des echipe străine, să joace între ele, cu suporterii lor cu tot? Prea a fost frumos la finala asta.
Proxima stacion: Steaua - Dinamo. Aici pe Arena Naţională. Bună dimineaţa România, oriunde te-ai afla.
GOLURILE de la Atletico - Bilbao 3-0
)
)
)
)
)
)
)
